Nasterea naturala

Despre nasterea naturala, pe faze, in detaliu.

Perioada I – faza pasiva

Contractiile uterine sunt rare, neregulate, cu debut insidios, uneori puternice si lungi, alteori medii. Aceasta faza de debut, poate dura cateva ore. Colul uterin se scurteaza, se sterge si se dilata, pana la 3-4 cm, fatul se orienteaza in pelvis. Se elimina in continuare dopul gelatinos, iar contractiile devin regulate, capata chiar un tipar (pattern).

Ce ajuta?

  • Chiar daca e greu de crezut, esti foarte aproape de nastere!
  • Nu te ingrijora daca este sau nu un travaliu real
  • Incearca sa fii calma, gandeste-te ca ai inceput travaliul, deci nasterea
  • Ai grija de nevoile tale, mananca, bea lichide, odihneste-te
  • Acasa este locul cel mai bun pentru aceasta perioada
  • Misca-te in voie si fa lucruri care iti fac placere
  • Alege o pozitie confortabila, relaxeaza-te, poti face un dus caldut
  • Persoana de suport ar trebui sa fie aproape, pentru a te ajuta sa ramai calma, increzatoare
  • Adopta o atitudine pozitiva fata de nastere, ai incredere in corpul tau

Perioada I – faza activa

Cand dilatatia a ajuns la 4-5 cm, de regula travaliul se accelereaza, contractile devin mai dese, mai puternice, au acum un anumit tipar dupa care se succed (aprox. la 5 minute). Daca nu s-au rupt membranele spontan, este momentul cand se pot rupe artificial, ajutandu-ne de un instrument steril (amniotom), special pentru aceasta manevra. Pe tot parcursul travaliului, se urmaresc (monitorizeaza) cu intermitenta contractiile uterine, bataile cordului fetal, ca raspuns la stresul contractiei uterine, starea generala a gravidei (tensiune arteriala, puls, respiratie) dar si confortul ei psihic.

Contractiile devin dese, regulate, intense, fatul se acomodeaza dimensiunilor bazinului, se aliniaza in axul lui, intr-o pozitie buna pentru nastere. Aceasta faza dureaza 2-3 ore, este prielnica inserarii cateterului de peridurala (la 4-5 cm dilatatie), iar colul se dilata pana la 7-8 cm.

Perioada I – tranzitia

Este cea mai scurta etapa din travaliu, poate dura 30-90 minute, colul uterin este dilatat complet, craniul fetal este angajat, coboara de la nivelul colului in vagin si devine vizibil la nivelul perineului. Apare nevoia presanta de screamat, uneori chiar inainte de dilatatie completa. Trebuie evitat acest lucru pentru a nu produce spasm si edem de col sau pentru a nu rupe comisurile colului uterin.

Este indicat examenul vaginal acum, pentru a optimiza momentul degajarii, prin controlul efortului expulziv. Invata sa fii in armonie cu corpul tau, este o perioada grea, dar importanta pentru evolutia nasterii.

Schimbarea pozitiei, miscarea, “statul pe vine” sau pe mingea de travaliu, pot facilita procesul de angajare, coborare si rotatie a craniului pe planseul pelviperineal pentru a se naste.

Unele femei se simt iritabile, nelinistite, prezinta tulburari neuro-vegetative (greata, varsaturi, senzatii alternative de frig/cald).

Perioada a-II-a – expulzia fatului

Aceasta faza incepe atunci cand dilatatia colului uterin este completa si apar contractii expulzive. Sub efectul efortului expulziv, fatul coboara in pelvis prin canalul de nastere.

Cu fiecare contractie, insotita de 2-3 impingeri, capul copilului progreseaza in bazin. In aceste momente gravida simte presiune asupra vezicii urinare si asupra rectului, avand o senzatie puternica de mictiune si de scaun.

Apare o senzatie de arsura, durere si intindere la nivelul introitului vaginal si a perineului.

Senzatia de impingere apare la fiecare contractie, provocata de coborarea craniului fetal in pelvis. In timpul unei contractii trebuie sa impingi de trei ori si sa inspiri aer in plamani pe nas. Apoi, cu gura inchisa, vei impinge pana la sfarsitul contractiei. In pauza dintre contractii, odihneste-te, relaxeaza-te.

Este bine ca gravida sa nu impinga nesupravegheata, ci doar sub indrumarea moasei si doar cand dilatatia este completa, pentru a evita rupture de col sau de alte parti moi.

Craniul fetal ajunge in vagin, presand perineul si tesutul moale din jur care incepe sa se destinda treptat. De aceea, impingerea trebuie potentata, dirijata, pentru a permite muschilor perineali, mucoasei vaginale si tegumentului sa se destinda treptat, evitand astfel rupturile inutile.

Dupa ce s-a facut anestezie cu Xilina 1% in zona perineala, daca este nevoie, trebuie facuta epiziotomia profilactica, adica taierea perineului. Aceasta se face pentru a proteja si ajuta craniul fetal sa se nasca.

In functie de dinamica uterina, craniul coboara pe planseul pelvi-perineal si se orienteaza catre dreapta sau stanga. Urmeaza iesirea craniului si rotatia interna pentru a lasa umerii sa se alinieze in diametrul antero-posterior. Apoi ies umerii, restul trupului si picioarele. Gata! Bebelusul este aici!

Se penseaza cordonul ombilical intre doua pense, dupa ce acesta nu mai pulseaza [i este sectionat.

Acesta este momentul in care se poate preleva sange din cordonul ombilical pentru celule Stem.

Perioada a-III-a a nasterii – expulzia placentei (delivrenta)

Dureaza intre 15-30 minute si incepe imediat dupa nastere. Pulsatiile cordonului ombilical inceteaza dupa cateva minute, iar acesta trebuie pensat si sectionat. Dupa ce fatul se separa de placenta, se pune clama sterila.

Uterul se contracta pe placenta care incepe sa se dezlipeasca, alunecand in vagin. Din cateva contractii, cu sustinerea cordonului ombilical, placenta impreuna cu sacul membranos in care a stat fatul se expulzeaza.

Placenta si membranele se controleaza pentru a verifica integritatea lor, sau daca au ramas in uter resturi placentare sau membrane.

Se verifica apoi partile moi, adica tesuturile pe unde a trecut copilul: colul, vaginul si perineul, pentru a constata daca sunt rupturi care trebuie cusute (suturate). Se continua cu sutura tesuturilor moi si a perineului, in straturi anatomice separate.

Apoi se face toaleta zonei genitale si se aplica un pansament steril.

La nastere, copilul nu sufera o trauma. Exista un stres in timpul travaliului, o situatie cu potential socogen daca bebelusul nu reuseste sa se adapteze. Este un stres, in sensul ca pentru o perioada de pana la un minut, corespunzator unei contractii, nu primeste suficient sange de la mama. Dar nu trebuie sa fie o trauma. Tocmai de aceea exista echipa medicala: sa se asigure ca nu devine o trauma. Mai mult decat atat, copiii sunt inzestrati sa reziste la stresul nasterii mai mult decat ne-am astepta.

Este o trecere de la un mod existential, in care totul ii este asigurat, la altul in care trebuie sa respire singur, sa manance singur, sa cheltuie energie ca sa existe. Face parte din normalitate. Are nevoie de pauze intre contractii ca sa-si reechilibreze nevoile metabolice. De aceea, travaliul trebuie urmarit, sa nu fie intempestiv si profund medicalizat.