Anestezie si Terapie Intensiva

Cuprins

Aparatura performanta si monitorizare constanta din partea echipelor de personal medical inalt calificat

Anestezie si Terapie Intensiva

Spitalul Medicover Pipera este prevazut cu 16 paturi ATI si 2 paturi de supraveghere postanestezica (SPA) in sectia de Anestezie si Terapie Intensiva.

Sectia de terapie intensiva este dotata cu aparatura de ultima generatie si o echipa multi-disciplinara de specialisti experimentati gata sa intervina si sa trateze cele mai diverse cazuri medicale.

In sectiile de terapie intensiva sunt atent ingrijiti si tinuti sub observatie pacienti cu functii alterate sau organe lezate situatie care le poate pune viata in pericol. Din acest motiv sectiile de terapie intensiva sunt dotate cu aparatura performanta si monitorizare constanta din partea echipelor de personal medical calificat.

Salonul de terapie intensiva este dotat cu:

  • Aparatura moderna de monitorizare, ventilare si transport
  • Personal medical ce asigura supravegherea permanenta a pacientului operat
  • Microlaborator ce permite efectuarea de analize permanent in functie de evolutia si afectiunile anterioare ale pacientului
  • Posibilitate de management a cazurilor deosebite –monitorizare invaziva ce necesita montare de cateter venos central, linie arteriala, etc.

Ce este anestezia?

Cuvantul in sine inseamna pierderea senzatiilor. Daca deja ati avut o anestezie pentru o durere de masea sau pentru o alta operatie intelegeti cat de importanta este anestezia.

  • Ea produce o pierdere a senzatiei de durere sau a altor senzatii
  • Se poate administra in diverse feluri
  • Nu toate anesteziile produc pierderea constientei
  • Anesteziile pot actiona la nivelul anumitor parti din corp

Medicamentele care produc anestezia pot bloca semnalele nervoase transmise prin nervi catre creier. Odata cu trecerea efectului lor, pacientul va incepe sa simta normal si poate experimente diverse grade de durere.

Tipuri de anestezie

Anestezia locala

Un anestezic local (cel mai obisnuit este xilina) actioneaza intr-o mica zona a corpului (de obicei la nivelul pielii). aceasta zona cuprinde nervi la care anestezicul ajunge usor sub forma de picaturi, spray sau injectat. Pacientul ramane constient, iar durerea este absenta ori mult diminuata. In anumite situatii se poate folosi si un sedativ injectabil pentru confortul si siguranta pacientului.

Anestezia regionala

Se foloseste pentru interventii chirurgicale care privesc zone mai mari sau mai profunde din corp. Anestezice locale sunt injectate in apropierea manunchiurilor de nervi care conduc informatia dureroasa din zona operata catre creier.

Cele mai cunoscute forme de anestezie regionala sunt rahianestezia (anestezia spinala), anestezia epidurala (sau peridurala) si blocurile de nervi periferici. Primele doua se utilizeaza pentru operatii in partea de jos a corpului, cum sunt cezariana, operatiile pe vezica urinara sau interventiile de la nivelul picioarelor. In timpul acestor interventii pacientul poate ramane constient, insa fara a simti durerea.

Anestezia generala

Se poate defini ca o stare de inconstienta controlata in timpul careia pacientul nu va simti nimic. Acest tip de anestezie este esentiala pentru anumite tipuri de operatii care se pot executa doar cu anestezie generala. In alte cazuri, anestezia regionala poate fi o optiune.

Medicamentele anestezice sunt injectatate intr-o vena sau sunt administrate prin gazul pe care il respira, fiind astfel transportate catre creier. Ele blocheaza recunoasterea la nivelul creierului a mesajelor provenite din diverse parti ale corpului. „Somnul anestezic” este diferit atat de inconstienta care apare in cadrul unor suferinte neurologice (come), cat si de somnul normal. Odata ce medicamentele anestezice nu mai sunt administrate si efectul lor se sfarseste starea de constienta incepe sa revina.

Anesteziile combinate

Tehnicile anestezice sunt de multe ori combinate din diverse motive: imbunatatirea tratamentului durerii, micsorarea dozelor, cresterea sigurantei pacientului sau reducerea unor riscuri.

De exemplu:

  • Un cateter epidural poate fi montat inainte de anestezia generala pentru un control mai bun al durerii postoperatorii.
  • Sedarea poate insoti tehnicile regionale pentru un confort mai bun al pacientului si pentru reducerea anxietatii. Se poate simti somnoros, relaxat sau chiar poate dormi pe durata operatiei.

Sedarea

Sedarea reprezinta utilizarea unor cantitati mici de medicamente anestezice care sa produca o stare similara somnului. Poate ajuta ca pacientul sa se simta relaxat in timpul unei proceduri medicale neplacute sau dureroase (cum sunt endoscopia si colonoscopia). Se poate sa nu isi aminteasca ulterior multe lucruri sau chiar sa aiba amnezie. Sedarea mai poate fi folosita si de catre alti medici.

Daca urmeaza sa aiba o anestezie regionala sau locala este recomandat ca pacientul sa intrebe aspecte privind sedarea.

Medicul anestezist

Este un medic care a parcurs o etapa de pregatire prin rezidentiat in domeniul anesteziei, tratamentului durerii, tratamentului bolnavilor cu boli severe (terapie intensiva) si a interventiilor in situatii de urgenta (resuscitare). Anestezistul va lua decizii impreuna cu pacientul cu ocazia consultului preanestezic sau in situatia in care pacientul este inconstient sau grav bolnav, va lua decizii in sprijinul lui.

Anestezistii sunt responsabili pentru:

  • Starea si siguranta pacientului pe durata operatiei
  • Agreerea cu pacientul a unui plan anestezic
  • Administrarea anesteziei
  • Stabilirea unui tratament pentru combaterea durerii dupa operatie
  • Administrarea produsilor de sange cand sunt necesari (transfuzie)
  • Ingrijirea pacientului in Reanimare (cand este necesar).

Anestezistul si echipa Blocului Operator

Anestezistul lucreaza intr-o colaborare stransa cu chirurgul si cu alti membrii care constituie o echipa:

  • Asistenti medicali de Bloc Operator: antrenati special pentru oferirea materialelor necesare operatiei, folosirii echipamentelor specifice (ex. electrocautere, instalatii pentru laparoscopii, instrumentar chirurgical)
  • Asistenti medicali de anestezie: instruiti pentru ajutarea anestezistului in realizarea tehnicilor anestezice, pregatirea substantelor si materialelor necesare, utilizarea aparaturii specifice (ex. aparate de anestezie, monitoare de functii vitale, seringi si pompe automate etc.)
  • Asistenti de sterilizare: instruiti pentru utilizarea aparatelor de sterilizare si gestionarea materialelor sanitare.

Membrii echipei Blocului Operator sunt formati in scopul asigurarii sigurantei si bunei desfasurari a actului chirurgical prin respectarea unor protocoale si norme specifice foarte stricte.

Pregatiri inainte de anestezie

Inainte de a ajunge la spital exista anumite lucruri pe care pacientul le poate face pentru a se pregati pentru operatie si a preveni anumite dificultati sau complicatii legate de anestezii.

  • In cazul in care fumeaza, pacientul ar trebui sa se gandeasca sa renunte la acest obicei cu cateva saptamani inainte de o operatie. Cu cat renunta mai devreme, cu atat este mai bine. Fumatul reduce cantitatea de oxigen din sange si creste riscul pentru probleme respiratorii in timpul si dupa interventiile chirurgicale. Chiar daca nu poate renunta complet, reducerea numarului de tigarete fumate pe zi poate fi de ajutor. 
  • In cazul in care pacientul sufera de obezitate sau supraponderalitate, multe dintre riscurile anestezice si chirurgicale sunt crescute. Reducerea greutatii va fi de ajutor.
  • In cazul in care pacientul are dinti lipsa sau mobili, lucrari dentare mobile, ar fi bine sa efectueze un tratament stomatologic inainte. Este posibil ca anestezistul sa fie nevoit sa monteze un tub in gat pentru a ajuta pacientul sa respire iar, in situatia in care are dinti mobili sau alte probleme dentare acestea se pot agrava (este posibil chiar sa isi pierda anumiti dinti sau sa fie deteriorate anumite lucrari dentare).
  • In cazul in care pacientul sufera de boli cronice sau probleme de sanatate care au debutat cu mai mult timp in urma cum ar fi diabetul, astmul bronsic sau bronsita, probleme cu tiroida, boli de inima sau tensiune mare, poate fi bine sa faca o reevaluare la medicul curant sau la medicul de familie.

Evaluarea starii de sanatate inaintea anesteziilor

Inaintea unei anestezii avem nevoie de informatii privind starea generala de sanatate. Pacientul va face un consult preanestezic si va completa un chestionar. Aceasta evaluare se face anterior operatiei printr-o programare la un consult preanestezic, iar in anumite situatii se va face, in ziua operatiei, pe sectia in care este internat in vederea operatiei. 

 Pacientul va fi intrebat despre: 

  • Starea generala de sanatate si capacitatea de a face efort fizic
  • Orice boli serioase pe care le-a avut
  • Orice probleme aparute la anesteziile anterioare
  • Probleme anestezice aparute la membrii familiei
  • Orice durere in piept
  • Orice dificultati legate de respiratie
  • Orice arsura simtita la nivelul pieptului
  • Orice durere care il obliga la o postura anormala
  • Orice medicament pe care il ia in mod curent, inclusiv suplimente alimentare, extracte din plante
  • Orice fel de alergii
  • Dinti lipsa, pivoti, coronite sau alte lucrari
  • Fumat (de cand, cat)
  • Consumul de alcool
  • Folosirea unor droguri recreationale

Cu ocazia consultului preanestezic este posibil sa i se recomande diverse analize de sange, ECG (electro-cardiograma), radiografie de plamani, consulturi la alte specialitati medicale sau alte teste.

O parte sau chiar toate dintre acestea se poate sa fie indicate in prealabil de catre chirurg. Unele teste se vor putea face pe loc, in timp ce altele este posibil sa fie programate in alta zi ori in alte sedii. Este momentul in care pacientul poate sa puna intrebari anestezistului si sa se lamureasca cu privire la diverse temeri pe care le are.

Tot in aceasta etapa se face planul anestezic (i se va propune o tehnica anestezica). In anumite situatii particulare planul anestezic initial poate fi modificat cu ocazia interventiei chirurgicale in functie de conditiile nou aparute. Nu este obligatoriu ca anestezistul care a facut consultul preanestezic sa fie acela care efectueaza procedura propriu-zisa.

Pastile, medicamente, suplimente alimentare, extracte vegetale si alergii

  • In cazul in care pacientul isi administreaza curent pastile, medicamente, suplimente alimentare sau diverse extracte ar fi bine sa le aiba la indemana. O lista scrisa anterior cu cantitatile si orele de administrare ar fi de ajutor pentru anestezist.
  • In cazul in care pacientul are anumite alergii ar fi bine sa aiba o nota scrisa anterior pe care sa o predea personalului medical.

Pregatiri pentru anestezie in ziua operatiei

Nimic de mancat sau baut – post („nimic pe gura”)

Spitalul va oferi pacienului instructiuni clare cu privire la postul preoperator. Este foarte important sa urmeze aceste recomandari. Daca exista alimente sau lichide in stomac acestea pot reflua in timpul anesteziei si pot ajunge in plamani. Acest incident poate provoca leziuni grave la nivelul plamanilor si chiar moartea. In cazuri de urgenta, cand operatia nu poate fi amanata, iar pacientii au mancat, exista anumite tehnici si medicamente care au scopul de a reduce acest risc (anestezistul va explica in cazul acesta).

Medicamentele curente

Pacientul trebuie sa continue sa ia medicamentele obisnuite inclusiv in ziua operatiei (doar cu o gura de apa) daca anestezistul sau chirurgul nu ii spune sa faca altfel. Exista si exceptii cum sunt medicamente pentru subtierea sangelui (anticoagulante sau antitrombotice) pentru care va primi instructiuni precise privind oprirea lor cu cateva zile inainte. Cele mai frecvente astfel de medicamente sunt Aspirina, Plavix-Clopidogrel, Trombostop, Sintrom. Daca pacientul nu este sigur este recomandat sa confirme cu anestezistul sau chirurgul.

Daca pacientul nu se simte bine

Daca pacientul nu se simte bine si starea de sanatate nu ii permite sa ajunga la spital este important sa anuntati Spitalul. In functie de boala pe care o are si de cat de urgenta este operatia, aceasta se poate reprograma (pana se va simti bine) sau este posibil sa primeasca alte recomandari precise pentru imbunatatirea starii de sanatate. Ar fi bine ca pacientii sa ofere spitalului informatii in legatura cu persoanele care pot fi contactate in situatii urgente legate de sanatate.

Intalnirea cu anestezistul

Pacientul se va intalni cu anestezistul care va efectua procedura inainte de operatie. Acesta va incerca sa il vada pe sectia in care este internat dar, nu este intotdeauna posibil acest lucru. Exista situatii cand va vedea pacientul in Blocul Operator. Acesta va vedea consultul preanestezic consemnat pe fisele special desemnate in acest sens, va vedea analizele medicale existente in foaia de observatie si este posibil sa ii puna intrebari suplimentare pacientului. Uneori este posibil sa il examineze direct: sa ii asculte respiratia cu stetoscopul, sa se uite la gat, la miscarile mandibulei si la deschiderea gurii sau sa ii examineze spatele.

Anestezistii discuta cu pacientii despre tehnicile care pot fi utilizate pentru fiecare caz in parte.

Alegerea tipului de anestezie depinde de:

  • Ce operatie urmeaza sa faca
  • Raspunsurile la diverse intrebari medicale
  • Starea fizica a pacientului
  • Anumite preferinte pe care le are si motivele acestora
  • Recomandarea anestezistului si motivele acestuia in termeni de siguranta, beneficii terapeutice, riscuri
  • Echipamentele, personalul si alte resurse tehnice ale spitalului.

Doar dupa ce au vorbit despre beneficii, riscuri si preferinte, pacientul poate decide impreuna cu anestezistul ceea ce este mai bine pentru el.

Nimic nu se va intampla pana nu va intelege si va agrea un plan anestezic. Este obligatoriu ca in final sa existe semnatura pacientului pe un formular de consimtamant informat. Are dreptul sa refuze tratamentul propus si sa ceara si mai multe informatii sau mai mult timp pentru a intelege.

Premedicatia

Premedicatia este denumirea generica a unor medicamente care ii sunt date pacientului inainte de unele anestezii. Aceste sunt indicate de anestezist in functie de operatia programata si de starea de sanatate.

Rolul premedicatiei este:

  • De a reduce anxietatea
  • De a ajuta la prevenirea starii de rau sau greata dupa operatie
  • De a trata anumite probleme de sanatate pe care le are
  • De a ajuta la tratarea durerii postoperatorii.

Poate insa sa produca o somnolenta mai accentuata dupa operatie si, in cazul in care doreste sa mearga acasa in ziua operatiei, momentul externarii poate fi decalat.

Perfuzia

O perfuzie va fi montata inainte de inceputul oricarei anestezii. In acest scop se va monta un cateter venos periferic (branula) de cele mai multe ori de catre asistentele de pe sectia unde este internat. In anumite situatii perfuzia se va monta in Blocul Operator de catre asistenta de anestezie.

Transfuziile de sange

In timpul oricarei operatii se pierde o anumita cantitate de sange. De principiu, tehnicile chirurgicale sunt dezvoltate pentru a limita aceasta pierdere insa, uneori poate fi necesara administrarea de sange intra sau postoperator. Exista protocoale foarte stricte in acest sens, iar determinarile de grup sangvin si compatibilitate se fac intotdeauna. Decizia de a administra sange se ia in functie de calcule privind pierderile suferite si cantitatile de fluide administrate.

Daca anestezistul se asteapta sa aiba nevoie de sange va discuta acest aspect in prealabil cu pacientul. Poate fi necesar sa se faca investigatii prealabile sau sa se discute cu pacientul despre diverse dispozitive pentru recuperarea propriului sange si administrarea acestuia ulterioara.

Uneori, pierderea de sange este neasteptata. Pacientul poate refuza administrarea de sange, dar o astfel de indicatie trebuie specificata clar chirurgului si anestezistului inainte de realizarea operatiei.

Ce fel de sange va primi?

Va primi sange de acelasi grup ABO si Rh cu al lui, testat in prealabil privind compatibilitatea. Cu toate acestea unele reactii adverse sau chiar unele severe pot aparea. De cele mai multe ori sangele provine de la un donator si trece printr-un proces de validare in cadrul Institutului National de Hematologie. In anumite situatii se pot folosi si alte echipamente care:

  • Colecteaza sangele pierdut in timpul operatiei, il proceseaza si poate fi administrat intraoperator sau post operator (cell saving).
  • Recolteaza preoperator o cantitate din sangele pacientului care sa ii fie reinfuzata (transfuzie autologa).

Aceste aspecte trebuie discutate cu chirurgul anterior interventiei.

Situatii de amanare a operatiei de catre anestezist

In anumite situatii, anestezistul poate descoperi ceva in legatura cu starea de sanatate care poate creste riscul anesteziei sau operatiei. Poate fi mai bine sa se amane o operatie pana cand problema este investigata suplimentar, ameliorata sau tratata. In alte situatii nerespectarea unor indicatii preoperatorii (cum ar fi postul) poate duce la amanarea operatiei. Motivele amanarii vor fi discutate cu pacientul. Atentia anestezistului este orientata in principal catre siguranta pacientului.

Inainte de operatie

Cateva lucruri care se pot cere pentru pregatire.

Spalat si schimbarea hainelor

  • Un dus inainte de operatie (uneori cu bureti speciali, dezinfectanti) va curata pielea si va reduce riscul de infectii. Este dorita evitarea machiajul si folosirea cremelor de corp/fata care fac dificila lipirea adecvata electrozilor de monitorizare a inimii sau a campurilor operatorii. Totodata, aderarea la piele a solutiilor dezinfectante cu care se pregateste campul operator este deficitara.
  • De cele mai multe ori pacientul va primi pijamale din partea spitalului. In anumite situatii va purta pantaloni sau echipament de hartie, de unica folosinta sau alte efecte special create (calote, halate).
  • In vecinatatea Blocului Operator i se va cere sa se dezbrace complet si sa poarte halate de unica folosinta. In anumite situatii se poate pastra lenjeria intima.
  • Pacientii pot fi rugati sa-si indeparteze oja de pe unghii (este permis un lac transparent) si sa intrebe in legatura cu unghiile false (din gel). Aceste situatii pot efecta sever citirea parametrilor de catre unele aparate (saturatia de oxigen din sange).

Lucruri personale si bijuterii

  • Pacientii pot purta ochelarii, aparatele auditive si protezele dentare in drum spre Blocul Operator. In situatia unei anestezii generale li se va cere sa le scoata in camera de preanestezie (in special protezele dentare pentru a nu fi dizlocate sau deteriorate). Acestea va vor fi inapoiate odata cu trecerea efectului anesteziei. Daca doreste pacientul, ele pot ramane in rezerva lui de pe sectia unde este internat. 
  • Bijuteriile si piercing-urile ar fi ideal sa nu fie purtate in Blocul Operator. Inelele impiedica dezinfectarea unor zone sau pot strangula degetele in situatia in care apare un edem, o umflatura la nivelul mainilor. Piercing-urile pot fi la nivelul campurilor operatorii (zonele mai mari care se dezinfecteaza in jurul zonei operate propriu-zis) sau la nivelul gurii situatii in care este obligatoriu sa fie scoase.
  • Telefoanele mobile nu pot fi luate in Blocul Operator.
  • Daca va avea o anestezie locala sau una regionala este posibil ca pacientul sa ia cu el un mic dispozitiv personal (I-pod, MP3 player) pentru a putea asculta muzica prin casti.

Cand este chemat pacientul in blocul operator?

Cand vine momentul sa mearga catre Blocul Operator, un membru al personalului de pe sectia unde este internat (asistent medical, infirmiera) il va conduce in sala de operatie. Personalul medical va preda totodata si foaia de observatie impreuna cu celelalte documente medicale. 

  • In cazul copiilor se poate admite sa fie insotiti de un parinte doar pana la inducerea somnului anestezic, apoi parintele va fi condus in afara Blocului Operator. Parintii vor astepta finalizarea interventiei chirurgicale in afara salii de operatie.
  • Uneori este posibil sa fie transportat cu un fotoliu rulant sau cu un brancard. Pacientul poate alege sa mearga pe jos atata timp cat starea de sanatate ii permite acest lucru (in cazul in care are o medicatie preanestezica administrata in prealabil nu va putea merge pe jos).
  • Inainte de a intra in Blocul Operator va fi indrumat sa se schimbe intr-o tinuta specifica cu halate si papuci de hartie de unica folosinta.

Blocul operator

Un membru al echipei (de obicei asistent medical) il va prelua de la intrarea in Blocul Operator, va efectua procedura de siguranta prin care este intrebat date de identificare (nume complet), operatia pentru care este programat, zona corpului care va fi operata si numele chirurgului.

Tot la acest moment vor fi verificate formele de consimtamant informat si se verifica bratara de identificare pe care a primit-o la Biroul de Internari. Apoi va fi condus in camera de preanestezie sau direct in sala de operatii desemnata. Blocul Operator arata oarecum diferit de alte zone ale spitalului: spatiile sunt cu acces limitat prin usi actionate electric (va rugam sa nu actionati niciun buton vizibil si sa asteptati sa fiti indrumat pentru a va feri de eventuale raniri cauzate de usile salilor de operatii). Mediul este oarecum mai auster, alb, fara iluminat natural sau cu o lumina care sa i se para puternica. Multitudinea de aparate nu trebuie sa il ingrijoreze, ele fiind in sprijinul sigurantei pacientului sau pentru buna desfasurare a operatiilor. Este posibil sa i se para frig, pe durata operatiilor este important sa aiba o temperatura constanta, in limite normale, iar echipa anestezica este posibil sa acopere pacientul cu paturi incalzite cu aer cald. 

Echipa Blocului Operator

Intregul personal va purta masti si calote si un echipament specific oarecum diferit de restul personalului din spital. Este posibil sa i se ceara sa isi prinda parul intr-o calota sau sa isi desfaca elasticele sau agrafele de par. Se vor verifica din nou aspecte descrise anterior: articole de vestimentatie, proteze dentare, bijuterii pe care este posibil sa le fi uitat asupra lui contrar recomandarilor anterioare. Desi personalul este imbracat oarecum la fel si „mascat” poate ii va fi dificil sa recunoasca anumiti membrii ai echipei, situatie in care pacientul este rugat sa intrebe ce il nelamureste. Cu anestezistul este probabil sa se fi intalnit cu ocazia consultului preanestezic. In caz contrar, anestezistul desemnat pentru caz se va prezenta si va analiza documentele medicale. Este posibil ca membrii echipei sa ii puna intrebari suplimentare inainte de procedura anestezica.

Este foarte probabil ca in acest loc sa vada un personal destul de numeros (de obicei doi chirurgi, un anestezist, neonatolog (cand este cazul), asistenti medicali de sala si de anestezie, asistenti de neonatologie (cand este cazul) etc.

Initial va fi asezat pe masa de operatii in pozitia necesara pentru procedura anestezica (intins pentru anesteziile generale sau in sezut sau pe o parte pentru anestezii regionale). Se va realiza monitorizarea pacientului care consta in atasarea unor fire care monitorizeaza prin niste electrozi lipiti pe piept cum functioneaza inima, se va pune un senzor pe unul dintre degete pentru a vedea cum respira, precum si o manseta pe unul dintre brate pentru monitorizarea tensiunii arteriale.

Aceasta etapa este comuna oricarei operatii. In cazuri mai complexe monitorizarea poate fi extinsa si la utilizarea altor dispozitive dar ele sunt conectate, de obicei, dupa efectuarea anesteziei.

Daca este propus pentru anestezie generala se poate sa i se ceara sa dea jos ochelarii, aparatul auditiv sau proteza dentara (daca nu a facut aceste lucruri deja).

Pentru a fi monitorizat in timpul operatiei echipa de anestezie il va conecta la un monitor de functii vitale. Pentru orice fel de interventie se monitorizeaza:

  • Activitatea inimii: sunt lipiti electrozi rotunzi pe piept (electrocardiograma sau ECG)
  • Tensiunea arteriala: o manseta de tensiune se va plasa pe unul dintre brate
  • Nivelul de oxigen din sange: un senzor ca un cleste cu un led luminos de culoare rosie va fi pus pe unul dintre degete (puls-oximetru).

Aceasta este o monitorizare standard.

Perfuzia

Pentru orice tip de anestezie este necesar sa aiba o perfuzie atat pentru siguranta, cat si pentru administrarea diferitelor medicamente si lichide. Administrarea medicamentelor prin canula (branula) se va face de catre echipa anestezica la recomandarea medicului anestezist. De cele mai multe ori o canula va fi montata la nivelul unui brat (in functie si de operatie, conform unor alte protocoale) de catre asistentele de pe sectia unde este internat. Rareori montarea se face la Blocul Operator.

Uneori, anestezistul poate decide ca este necesar sa aiba inca o canula sau poate monta un cateter intr-o vena mare de la nivelul gatului, incheietura piciorului sau sub clavicula (in aceste situatii procedura se face de obicei dupa instalarea anesteziei).

Avand in vedere ca inainte de operatii nu este permis sa bea si sa mance un numar de ore si, in plus, in timpul operatiilor se pierd diverse fluide pentru a preveni deshidratarea pe canula se administreaza o serie de fluide: solutie salina (ser fiziologic), solutii de glucoza sau alte solutii respectiv produse de sange cand este necesar. Toate fluidele sunt conditionate in pungi sau flacoane sterile si au rolul de a mentine nivelul corect de lichide in corpul paccientului.

Anesteziile locale si cele regionale

Aceste anestezii se practica in sala de operatii sau in salonul de preanestezie din cadrul Blocului Operator. Pe durata realizarii lor pacientul va fi treaz si numai in anumite situatii va fi usor sedat cu o cantitate mica de medicamente anxiolitice. Ele se realizeaza in acest fel pentru ca pacientul sa poata:

  • Sa adopte pozitia corespunzatoare ajutat de asistenta de anestezie si medicul anestezist
  • Sa ii comunice anestezistului ceea ce simte pe durata realizarii procedurii
  • Sa ii comunice anestezistului momentul in care incepe efectul anesteziei (de cele mai multe ori va simti o senzatie de caldura in sezut si in picioare, poate simti furnicaturi si dupa o perioada nu va mai putea misca picioarele in cazul rahianesteziei)

Locul si tipul de anestezie regionala va fi ales in functie de starea de sanatate si de operatia care sa va efectua. Anestezistul va testa inainte de inceperea operatiei instalarea anesteziei. Este normal sa simta miscari, vibratii sau presiune dar nu va simti durere.

Anestezicele locale

Sunt injectate in vecinatatea locului unde se va efectua interventia sau in vecinatatea nervilor (de obicei la nivelul pielii). Fac parte din aceeasi clasa de medicamente cu anestezicele utilizate de dentisti motiv pentru care va fi intrebat cu ocazia consultului preanestezic de experiente anterioare stomatologice.

Internarea in Terapie Intensiva

Dupa anumite operatii majore poate fi planificat sa ramana in Terapie Intensiva pentru un numar de ore sau chiar zile. Aceasta situatie va fi discutata cu pacientul inainte de operatie. Pe perioada stationarii in acest salon, accesul familiei este intr-o oarecare masura limitat. Ei vor putea sa il viziteze dupa un anumit program si doar cu acordul personalului medical.

Reanimarea este un mediu controlat in care sunt tratati pacienti intr-o situatie critica sau potential periculoasa. Limitarea accesului este o masura de siguranta si il protejeaza de complicatii printre care se numara si cele infectioase. De principiu accesul in zonele protejate (Bloc Operator si Reanimare) se face folosind cartele magnetice de acces.

Dupa operatie

Intoarcerea la rezerva

Personalul medical care urmareste recuperarea dupa procedura anestezica trebuie sa observe indeplinirea si mentinerea unor parametrii ai organismului la valori care sa permita transferul pacientului in siguranta la rezerva. Toate masuratorile facute in Postoperator sau in Reanimare (tensiune arteriala, puls, saturatie de oxigen, diureza) trebuie sa fie la valori stabile inainte de a se decide transferul. Decizia transferului este luata de un medic anestezist care poate fi cel din serviciul de garda si nu obligatoriu anestezistul pacientului.

Operatia pe care a suferit-o afecteaza major timpul care se va scurge pana i se va permite sa bea sau sa mance; totodata alimentatia este posibil sa treaca printr-o perioada de tranzitie (doar anumite tipuri de alimente asa cum ii va indica chirurgul sau). Dupa interventii minore este posibil sa aiba voie sa bea lichide dupa o scurta perioada de 2-4 ore. Indicatiile pe care le va primi in acest sens au drept scop recuperarea in bune conditii si protejarea fata de anumite riscuri asa incat pacientii sunt rugati sa le respecte.

Cum se va simti dupa operatie?

Depinde de o multitudine de factori: operatia suferita, tipul de anestezie, cat de multe medicamente impotriva durerii are nevoie si de starea de sanatate generala anterioara.

Multi oameni se simt bine imediat dupa operatie, in schimb, alti oameni resimt o serie de stari neplacute si pe care le descriu in felurite moduri. Unii afirma generic ca „se simt rau”, altii spun ca sunt ametiti, tremura sau simt dureri ascutite sau cu alte caracteristici. Alti oameni acuza vedere incetosata, somnolenta, dureri de gat, cefalee sau respiratie cu dificultate.

Este important ca pacientul sa solicite ajutor cand:

  • Se vor da jos din pat pentru prima oara

De multe ori, desi se simt bine pacientii, cand stau intinsi in pat, este posibil sa aiba o senzatie de rau, greata sau ameteala cand se ridica pentru prima oara

  • Cand au avut anestezie spinala sau epidurala

Picioarele pot fi amortite sau pot simti ca o slabiciune si un control incomplet in miscari care sa dureze cateva ore. Este posibil ca senzatiile sa nu fie complet recuperate pana la 12 ore. In aceasta situatie, ajutorul care li se acorda previne caderile si ranirile accidentale.

Tratarea durerii

Tratarea durerii este un aspect important al activitatii medicilor anestezisti. Pe pacienti ii ajuta la o recuperare cat mai rapida dupa o interventie chirurgicala. Pot discuta aspecte cu privire la tratarea durerii cu ocazia consultului preanestezic, in felul acesta, pacientii pot lua decizii informate cu privire la planul de tratament propus. 

  • Unii oameni au nevoie de o cantitate mai mare de medicamente antialgice decat altii, atunci cand oamenii sunt anxiosi pot resimtii durerea la o intensitate mai mare.
  • Medicamentele pentru tratarea durerii pot fi administrate in doze mai mari, pot fi la intervale mai scurte de timp sau pot fi prescrise in diverse combinatii.
  • In anumite situatii, durerea reprezinta un semnal de alarma, ca ceva nu evolueaza asa cum ar trebui. Pacientul trebuie sa anunte personalul medical atunci cand caracterele durerii se schimba (de ex. locul in care resimte durerea se schimba brusc, intensitatea durerii creste brusc).

Prin tratarea durerii se previne aparitia unor complicatii

  • Atunci cand poate respira adanc si poate tusii cu usurinta la un interval scurt dupa operatie este mai putin probabil sa dezvolte infectii respiratorii sau pulmonare.
  • Daca se va putea misca cu destula usurinta este mult mai putin probabil sa apara cheaguri de sange la nivelul venelor (ex. Tromboza venoasa profunda).

Este mult mai usor sa tratezi durerea inainte ca aceasta sa atinga niveluri foarte mari de intensitate. De asemenea, este important ca pacientul sa anunte personalul medical cu privire la aparitia senzatiei dureroase si sa respecte administrarea medicamentelor asa cum au fost prescrise (de cele mai multe ori vor fi administrate cu regularitate in primele 24-48 de ore).

Moduri prin care se poate trata durerea

Pastile, comprimate, tablete administrate oral

Sunt folosite pentru toate tipurile de dureri - efectul apare dupa un timp (mai bine de 20 min) necesar absorbtiei de la nivelul tubului digestiv si este necesar sa fie luate cu regularitate. Pentru a putea fi folosite aceste medicamente este necesar sa poata inghiti, bea si manca.

Medicamente administrate injectabil

Cea mai frecventa cale de administrare folosita este cea intravenoasa prin branula montata inainte de operatie (sau o alta daca va fi necesar). Antialgicele se mai pot administra intramuscular la nivelul coapsei sau fesei. Si pe aceasta cale este nevoie de timp ca efectul sa inceapa sa apara (20 minute sau mai mult).  

Analgezia controlata de pacient (PCA)

Este o metoda care presupune existenta unui dispozitiv medical (o seringa automata) care este actionata printr-un program computerizat si prin semnalele pe care le da pacientul prin apasarea unui buton de comanda. Prin acest mijloc se administreaza, de obicei, opiacee (morfinice) si pacientul poate controla tratamentul durerii in functie de ce simte. Atunci cand pacientul apasa butonul se administreaza o cantitate mica de antialgic. Exista setari initiale pe care le face anestezistul: fluxul bazal de medicament, concentratia din seringa, volumul injectat odata si doza maxima pe ora sau pe zi. Utilizarea acestei metode este dependenta de disponibilitatile tehnice ale spitalului si de gradul de intelegere al pacientului privind utilizarea tehnicii.

Anestezicele locale si blocurile periferice

Tipurile de anestezii loco-regionale sunt foarte utile in tratarea durerii dupa operatie. Detalii se pot gasi la sectiunile distincte cu privire la aceste tehnici.

Clase de medicamente antialgice:

Opiacee

Aceste medicamente sunt folosite pentru tratarea durerii severe sau pentru perioada imediat postoperatorie. Din aceasta clasa fac parte: morfina, tramalul, petidina, pentazocina si codeina. De cele mai multe ori sunt administrate injectabil, intravenos. Uneori se combina cu anestezice locale in tehnicile spinala si epidurala pentru o tratare mai buna si mai de durata a durerii.

O parte dintre oameni experimenteaza anumite reactii secundare cauzate de opiacee. Cele mai comune sunt:

  • Starea de rau
  • Greata
  • Varsaturile
  • Mancarimi (prurit)
  • Constipatia
  • Somnolenta.

Dozele mari pot provoca probleme respiratorii sau scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune). Aceste reactii pot fi tratate cu alte medicamente. Toate aceste efecte pot sa afecteze starea generala. Unul din trei pacienti raporteaza drept o experienta neplacuta administrarea de opiacee. In situatia in care pacientul se va simti foarte rau cu ocazia administrarii opiaceelor, ulterior va fi mult mai dificil sa se controleze durerea postoperatorie.

Alte medicamente antialgice

Alta categorie de medicamente utilizate pentru tratarea durerii sunt antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), cum sunt ketoprofenul, ketorolacul, ibuprofenul s.a.m.d. Paracetamolul injectabil este si el des utilizat. Toate acestea trebuie folosite cu precautie in cazul in care pacientul sufera de astm bronsic, boli renale, dureri epigastrice sau boli ale stomacului (ulcer peptic).

Rolul anestezistului in perioada postoperatorie

Pentru cele mai multe situatii anestezistul joaca un rol important in primele 24 de ore; in acesata perioada anestezistul va prescrie si medicatia pe care urmeaza sa o primeasa pacientul; dupa aceasta perioada ingrijirile vor fi preluate de chirurg si de sectia pe care este internat. Pentru operatii mai complicate rolul central al anestezistului se prelungeste pentru mai multe zile (cat timp pacientul este internat in Terapie Intensiva); pe langa rolul important in tratarea durerii, anestezistul urmareste si modul in care se reia medicatia anterioara operatiei sau recomanda consulturi de alte specialitati in vederea imbunatatirii schemelor de tratament ale pacientului.

Cum se pot simti pacientii in primele zile dupa operatie?

Pentru cateva zile dupa operatii este posibil sa se simta obositi sau chiar extenuati; este improbabil ca aceste manifestari sa fie cauzate de anestezia propriu-zisa. Senzatia de oboseala poate fi cauzata de o multitudine de factori printre care se numara:

  • Anxietatea si teama legata de operatie sau de boala
  • Problemele cu somnul inainte si dupa operatie
  • Durerea si disconfortul inainte si dupa operatie
  • Pierderea de sange din timpul operatiilor (provocand diverse grade de anemie in perioada postoperatorie)
  • Conditia medicala pentru care a fost propusa operatia
  • Faptul ca nu a mancat si baut adecvat in perioada de pregatire pentru operatie si dupa interventie
  • O cantitate de energie este folosita de corp pentru procesul de vindecare
  • Starea generala de sanatate a pacientului.

Preturi ATI

Serviciu

Pret

Consult  preanestezic

292.00

Consultatie in urgenta ATI garda

287.00