Totul despre boala cardiovasculara aterosclerotica si metodele de evaluare

Boala cardiovasculara aterosclerotica este o afectiune cronica ce se dezvolta insidios de-a lungul vietii si care, de obicei, a progresat catre stadii avansate la momentul in care apar simptome. Acumularea de ateroame, adica depozite de lipide (grasimi) si alte substante precum calciu, resturi celulare, pe peretii interiori ai arterelor, conduce la ingustarea acestora, reducand astfel fluxul sangvin catre organele si tesuturile organismului. Depunerea de lipide pe peretii arterelor are loc in timp, iar in stadiile incipiente nu provoaca simptome ce ar putea ingrijora pacientul. Simptomele apar de regula cand circulatia sangvina a fost deja afectata, iar riscul de complicatii este crescut.
Totul despre boala cardiovasculara aterosclerotica si metodele de evaluare

Cuprins

Boala cardiovasculara aterosclerotica - factori de risc si preventie

Boala aterosclerotica ramane cauza majora de moarte prematura in Europa (si in special in Europa de Est), precum si principala cauza somatica a incapacitatii de munca. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) avertizeaza ca „Boala cardiaca ischemica este acum principala cauza de deces in lume; este in crestere si a capatat proportiile unei pandemii care depaseste orice granita”. Asadar, reprezinta o afectiune cu incidenta extrem de ridicata care in ultimii ani afecteaza pacienti din ce in ce mai tineri. Boala cardiovasculara este strans legata de stilul de viata, cu precadere de:

  • Fumat
  • Dieta nesanatoasa
  • Sedentarism
  • Stres psihosocial.

Potrivit OMS, mai mult de trei sferturi din mortalitatea cardiovasculara totala poate fi prevenita prin corectarea stilului de viata.

Caracteristicile persoanelor care au tendinta de a ramane sanatoase sunt:

  • Nefumatoare
  • Implicate in activitati fizice adecvate: minim 30 minute de 5 ori pe saptamana
  • Dieta sanatoasa
  • Fara exces poderal
  • Tensiune arteriala sub 140/90 mmHg
  • Colesterol total sub 190 mg/dl
  • Glicemie normala
  • Evitarea stresului excesiv.

Eforturile de preventie ar trebui sa fie constante de-a lungul vietii, de la nastere si pana la cea mai inaintata varsta.

Afla mai multe despre Cum ne protejam sanatatea cardiovasculara?

Riscul cardiovascular si metodele de evaluare

La persoanele aparent sanatoase, riscul de boala cardiovasculara este cel mai frecvent rezultatul interactiunii mai multor factori de risc. Estimarea acestui risc la pacientii adulti fara simptome se face folosind diferite scoruri (spre exemplu sistemul SCORE).

Societatea Europeana de Cardiologie (ESC) a dezvoltat sistemul SCORE, utilizat pe scara larga in Europa pentru a identifica persoanele cu un risc crescut de boala cardiovasculara, tinand cont de factorii de risc majori implicati in aparitia bolilor cardiovasculare:

  • Varsta
  • Sex
  • Valori tensiune arteriala
  • Valori colesterol
  • Fumat
  • Prezenta diabetului.

Fiecaruia i se atribuie un scor, in functie de nivelul de dauna. Spre exemplu, un pacient cu varsta de peste 65 de ani va primi un scor mai mare comparativ cu o persoana cu varsta sub 45 de ani.

Stim inca de la evaluarea initiala ca sunt la risc mare sau foarte mare, pacientii care sunt deja diagnosticati cu boala cardiovasculara, cei cu diabet zaharat, boala renala cronica moderat-severa, cei cu nivele foarte crescute ale unor factori de risc individuali  (HTA, dislipidemie etc) sau cei cu risc mare la evaluarea SCORE.


Desi ideal ar fi ca toti adultii sa fie evaluati in ceea ce priveste riscul lor cardiovascular, ghidurile actuale recomanda ca screeningul pentru factori de risc cardiovascular sa fie inceput la barbati dupa 40 ani, iar la femei dupa 50 de ani sau dupa menopauza.

Evaluarea riscului se face obligatoriu cand sunt cunoscuti deja factori de risc precum:

  • Fumatul
  • Dislipidemia
  • Greutatea in exces
  • Istoric familial de boala cardiovasculara prematura
  • Simptome sugestive de boala cardiaca.

Majoritatea pacientilor de varsta medie aparent sanatosi, asimptomatici, se incadreaza in categoria de risc SCORE moderat. La acestia ghidurile actuale recomanda modularea in continuare a evaluarii riscului prin metode complementare.

Ecografie vasculara (Doppler) a arterelor carotide

Evaluarea riscului se bazeaza pe masurarea grosimii peretelui arterial (intima-medie, GIM) si pe identificarea prezentei si caracteristicilor placilor de aterom.

Persoanele fara antecedente de boala cardiovasculara care au GIM anormal au un risc crescut pentru evenimente cardiace si pentru accident vascular cerebral.

Similar, prezenta placilor de aterom, precum si caracterele lor ecografice sunt predictori ai riscului de:

  • Evenimente ischemice cerebrale (AVC)
  • Afectarii cardiace coronariene (cardiopatie ischemica, infarct miocardic).

Evaluarea ecografica a carotidelor este o metoda neinvaziva de evaluare a aterosclerozei subclinice, asimptomatice.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Testul ECG de efort si ecografia cardiaca

Ecografia de cord (ecocardiografia) este o metoda mult mai sensibila decat ECG (electrocardiografia) pentru a depista modificarile de structura ale inimii. In plus, investigatia ofera informatii pretioase referitoare la functia inimii.

Se pot afla:

  • Dimensiunile cavitatilor cardiace
  • Grosimea peretilor inimii (masuratori foarte importante pentru stratificarea riscului la pacientii hipertensivi, spre exemplu)
  • Aspectul si functia valvelor cardiace
  • Se pot aprecia functia de pompa (sistolica), precum si cea de umplere si relaxare (diastolica) ale inimii.

Toti acesti parametri avand o valoare prognostica foarte importanta.

Testul ECG de efort evalueaza parametri ECG care atunci cand sufera modificari specifice in timpul probei de efort devin inalt sugestivi pentru ischemia miocardica (ingustari ale arterelor coronare) si parametri nonelectrocardiografici extrem de importanti:

  • Raspunsul tensiunii arteriale la efort
  • Capacitatea de efort.

Un test de efort care dovedeste o capacitate de efort normala, fara modificari semnificative ale ECG - ului in timpul testului, la pacienti fara simptome inalt sugestive de ischemie miocardica, reprezinta un instrument cu o valoare acceptabila pentru a exclude afectarea coronariana.

Totodata, testul ECG de efort este indicat si pentru adultii sedentari care doresc sa inceapa un program de antenament fizic.

Masurarea indicelui glezna – brat

Masurarea indicelui glezna – brat reprezinta o procedura utilizata in cardiologie pentru evaluarea rapida a sistemului arterial periferic. Aceasta consta in masurarea tensiunii arteriale la nivelul gleznei si la nivelul bratului, cu ajutorul unui tensiometru si a unei sonde Doppler.

Atunci cand raportul dintre presiunea arteriala masurata la nivelul gleznei si cea masurata la nivelul bratului este scazut, indicele semnaleaza o afectare aterosclerotica avansata si are valoare predictiva pentru evenimentele si mortalitatea cardiovasculare, chiar si la pacientii asimptomatici.

Scorul de calciu coronarian

Scorul de calciu coronarian este evaluat prin tomografie computerizata de inalta rezolutie (CT) si poate indica prezenta depunerilor de calciu in arterele coronariene. Scorul de calciu coronarian a fost validat ca si predictor al bolii cardiovasculare si poate restratifica adultii asimptomatici in ceea ce priveste riscul lor cardiovascular.

Scanarea CT se realizeaza numai la recomandarea medicului specialist.

 

Boala cardiovasculara aterosclerotica este o afectiune medicala cronica care poate duce la complicatii severe, infarct miocardic, accident vascular cerebral si chiar deces. Evaluarea riscului cardiovascular este cruciala pentru depistarea persoanelor cu risc crescut de a dezvolta ateroscleroza. Identificarea acestui risc in stadii timpurii si interventia medicala imediata poate preveni sau gestiona posibile complicatii ulterioare, limitand daunele pe care patologia le are asupra pacientului.

 

Referinte:

Data publicării 09.11.2023