Totul despre boala cardiovasculara si metode de evaluare

Boala cardiovasculara aterosclerotica este o afectiune cronica ce se dezvolta insidios de-a lungul vietii si, care, de obicei, a progresat catre stadii avansate la momentul in care apar simptome.
boala cardiovasculara
Totul despre boala cardiovasculara

Evaluarea bolii cardiovasculare

Boala aterosclerotica ramane cauza majora de moarte prematura in Europa (si in special in Europa de Est), precum si principala cauza somatica a incapacitatii de munca. OMS avertizeaza ca  „Boala cardiaca ischemica este acum principala cauza de deces in lume; este in crestere si a capatat proportiile unei pandemii care depaseste orice granita”, o afectiune cu incidenta extrem de frecventa asadar, care afecteaza in ultimii ani pacienti din ce in ce mai tineri.


Boala cardiovasculara este strans legata de stilul de viata, in special de fumat, dieta nesanatoasa, sedentarism, stres psihosocial. OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) afirma ca mai mult de trei sferturi din mortalitatea cardiovasculara totala poate fi prevenita prin corectarea stilului de viata, caracteristicile persoanelor care au tendinta de a ramane sanatoase fiind: nefumatoare, cu activitate fizica adecvata: minim 30 minute de 5 ori pe saptamana si dieta sanatoasa, fara exces poderal, tensiune arteriala sub 140/90 mmHg, colesterol total sub 190 mg/dl, glicemie normala, evitarea stresului excesiv. Eforturile de preventie ar trebui sa fie constante de-a lungul vietii, de la nastere si pana la cea mai inaintata varsta.


La persoanele aparent sanatoase, riscul de boala cardiovasculara este cel mai frecvent rezultatul interactiunii mai multor factori de risc, iar estimarea acestui risc la pacientii adulti fara simptome se face folosind diferite scoruri (spre exemplu sistemul SCORE). Stim inca de la evaluarea initiala ca sunt la risc mare sau foarte mare pacientii care sunt deja diagnosticati cu boala cardiovasculara, cei cu diabet zaharat, boala renala cronica moderat-severa, cei cu nivele foarte crescute ale unor factori de risc individuali  (HTA, dislipidemie etc) sau cei cu risc mare la evaluarea SCORE.


Desi ideal ar fi ca toti adultii sa fie evaluati in ceea ce priveste riscul lor cardiovascular, ghidurile actuale recomanda ca screeningul pentru factori de risc cardiovascular sa fie inceput la barbati dupa 40 ani, iar la femei dupa 50 de ani sau dupa menopauza. Evaluarea riscului se face obligatoriu cand: sunt cunoscuti deja factori de risc precum fumatul, dislipidemia, greutatea in exces, cand exista un istoric familial de boala cardiovasculara prematura sau cand exista simptome sugestive de boala cardiaca.


Majoritatea pacientilor de varsta medie aparent sanatosi, asimptomatici, se incadreaza in categoria de risc SCORE moderat. La acestia ghidurile actuale recomanda modularea in continuare a evaluarii riscului prin metode complementare:

Ecografie vasculară (Doppler) a arterelor carotie

Evaluarea riscului se bazeaza pe masurarea grosimii peretelui arterial (intima-medie, GIM) si pe identificarea prezentei si caracteristicilor placilor de aterom. Persoanele fara antecedente de boala cardiovasculara care au GIM anormal sunt la risc crescut pentru evenimente cardiace si pentru accident vascular cerebral; similar, prezenta placilor de aterom, precum si caracterele lor ecografice sunt predictori ai riscului de evenimente ischemice cerebrale (AVC) si ai afectarii cardiace coronariene (cardiopatie ischemica, infarct miocardic).


Evaluarea ecografica a carotidelor este o metoda neinvaziva de evaluare a aterosclerozei subclinice, asimptomatice.

Testul ECG de efort, precedat de ecografia inimii

Ecografia de cord (ecocardiografia) este o metoda mult mai sensibila decat ECG (electrocardiografia) pentru a depista modificarile de structurale ale inimii si in plus ne ofera informatii pretioase referitoare la functia inimii. Putem afla dimensiunie cavitatilor cardiace, grosimea peretilor inimii (masuratori foarte importante pentru stratificarea riscului la pacientii hipertensivi, spre exemplu), aspectul si functia valvelor cardiace, se pot aprecia functia de pompa (sistolica), precum si cea de umplere si relaxare (diastolica) ale inimii – toti acesti parametri  fiind cu valoare prognostica foarte importanta.


Testul ECG de efort evalueaza parametri ECG care atunci cand sufera modificari specifice in timpul probei de efort devin inalt sugestivi pentru ischemia miocardica (ingustari ale arterelor coronare) si parametri nonelectrocardiografici extrem de importanti: raspunsul tensiunii arteriale la efort, capacitatea de efort. Un test de efort care dovedeste o capacitate de efort normala, fara modificari semnificative ale ECG - ului in timpul testului, la pacienti fara simptome inalt sugestive de ischemie miocardica, este un instrument cu o valoare acceptabila pentru a exclude afectarea coronariana. In plus, testul ECG de efort este indicat si pentru adultii sedentari care doresc sa inceapa un program de antenament fizic.

Masurarea indicelui glezna - brat

Atunci cand indicele glezna – brat este scazut semnaleaza o afectare aterosclerotica avansata si are valoare predictiva pentru evenimentele si mortalitatea cardiovasculare, chiar si la pacientii asimptomatici.

Scorul de calciu coronarian

Evaluat prin tomografie computerizata de inalta rezolutie, scorul de calciu coronarian a fost validat ca si predictor al bolii cardiovasculare si poate restratifica adultii asimptomatici in ceea ce priveste riscul lor cardiovascular.
Data publicării 14.10.2018