Medicover
Cuprins
- Formarea microbiomului la nou-nascuti si bebelusi
- Efectele modalitatii de nastere asupra florei microbiene a bebelusilor
- Efectele alaptarii asupra florei microbiene a bebelusilor
Articol realizat de Dr. Raluca Gabriela Enciu - Medic specialist Obstetrica-Ginecologie
Formarea microbiomului la nou-nascuti si bebelusi
Tubul digestiv este populat cu milioane de bacterii ce au numeroase roluri in sanatatea organismului, cum ar fi:
- Digestia
- Sistemul imunitar
- Protectia impotriva unor boli
- Imbatranirea
- Functionarea creierului si altele.
Acestea sunt considerate bacterii bune (saprofite) ce inhiba multiplicarea bacteriilor rele (patogene) si au, de asemenea, rol in procesul de digestie al alimentelor ingerate si transformarea lor in nutrienti, enzime si vitamine atat de necesare vietii.
Formarea microbiomului incepe inca din viata intrauterina, atunci cand fatul este expus la o concentratie mica de bacterii din genul Escherichia, continute de placenta. Ulterior, tubul digestiv al bebelusului este populat de bacterii prin intermediul contactului cu flora vaginala materna in timpul nasterii, cu pielea si laptele matern.
Mediul inconjurator are si el un rol important in expunerea bebelusului la bacterii benefice. S-a descoperit ca flora intestinala a copiilor este in continua formare si maturizare pana in jurul varstei de 3 ani.
Efectele modalitatii de nastere asupra florei microbiene a bebelusilor
Studii actuale au evaluat efectul nasterii prin cezariana, nasterii naturale, alaptarii si formulei de lapte asupra florei microbiene a bebelusilor.
- Nasterea naturala favorizeaza colonizarea intestinului bebelusului cu bacterii benefice de la mama. Aceasta „vaccinare initiala” stabileste bazele unui microbiom sanatos si este esentiala, in special in primele 6-12 luni ale bebelusului.
- Bebelusii nascuti prin operatie cezariana, deoarece nu au strabatut canalul de nastere, nu au intrat in contact cu flora vaginala materna, in schimb, ei capata un procent mare de bacterii din mediul inconjurator. Aceasta lipsa de transmitere verticala a bacteriilor de la mama la fat poate duce la intarzierea stabilizarii microbiomului bebelusului cu pana la 6 luni si cresterea riscului la infectii, inflamatii, alergii si alte patologii.
Efectele alaptarii asupra florei microbiene a bebelusilor
Studiile au demonstrat ca alaptatul are un rol esential in constituirea microbiomului bebelusului, deoarece laptele matern abunda in diverse specii de bacterii, prebiotice, probiotice si substante nutritive.
Acestea confera o protectie initiala impotriva agentilor patogeni si fac bebelusul mai putin vulnerabil in primele 6 luni de viata. Flora microbiana intestinala poate fi considerata chiar o extensie a sistemului imunitar, ce lupta cot la cot impotriva infectiilor.
Formula de lapte se doreste a fi o varianta cat mai similara cu laptele matern. In ultimii ani prebioticele si probioticele au fost adaugate in formula deoarece s-a dovedit rolul lor major in formarea microbiomului.
Cu toate acestea sunt diferente majore intre laptele matern si formula in ceea ce priveste tipul si numarul de bacterii. Laptele matern contine o concentratie mai mare de Lactobacillus si Bifidobacterium, cu rol esential in digestie si in preventia bolilor inflamatorii.
Concluzii: Microbiomul are un rol esential in starea de sanatate si de bine pe parcursul intregii vieti. Nasterea naturala si alaptatul confera bebelusului un suport prin nutrienti, bacterii si anticorpi mosteniti de la mama, in timp ce nasterea prin cezariana si formula de lapte expun bebelusul la o diversitate mai mare de bacterii, dar mai putin stabila. Constituirea unei flore intestinale echilibrate si stabile este esentiala pentru sanatatea copilului dumneavoastra!
