Puroi in gat la copii si adulti: cauze, diagnostic si tratament

Acumularea de secretii purulente la nivelul gatului reprezinta o manifestare frecvent asociata infectiilor cu Streptococcus pyogenes (streptococul beta hemolitic de grup A). Angina pultacee cunoscuta si sub denumirea de „puroi in gat” constituie o complicatie a amigdalitei (inflamatie a amigdalelor situate de-o parte si de alta a faringelui) care determina acumularea de secretii purulente la nivelul faringelui.
Puroi in gat la copii si adulti: cauze, diagnostic si tratament

Angina pultacee, denumirea medicala a puroiului in gat, este diagnosticata mai frecvent la copii in raport cu populatia adulta, acest fapt este explicat prin hiperreactivitatea raspunsului imun al celor mici in fata infectiilor de cauza virala si bacteriana. Amigdalele prezinta un element important al sistemului de aparare in perioada copilariei, fiind constituite din tesut limfatic cu rol de formare al anticorpilor specifici.

Cuprins

Incidenta amigdalitei bacteriene este crescuta la nivelul populatiilor de copii cu varsta curpinsa intre 5 si 15 ani, in timp ce angina exsudativa de cauza virala afecteaza mai frecvent copii mici intre 2 si 5 ani. Amigdalita pultacee la copiii cu varsta mai mica de 2 ani este rar intalnita in practica medicala curenta, insa atunci cand apare, aceasta asociaza risc crescut de evolutie nefavorabila necesitand diagnosticare si acordare de ingrijiri medicale cat mai rapid cu putinta.

Angina pultacee se manifesta prin durere intepatoare la nivelul faringelui care creeaza disconfort crescut in timpul masticatiei si deglutitiei. La examenul obiectiv poate fi observata angina eritematoasa (gat rosu inflamat) insotita de puncte galbui de dimensiuni reduse cu aspect cremos si depuneri la nivelul criptelor amigdaliene (puroi in gat).

Netratata, puroiul in gat poate determina aparitia abcesului periamigdalian si/sau retrofaringian care evolueaza cu disfagie intensa (dificultate la inghitire), febra si trismus (contractie involuntara a fibrelor musculare care intra in alcatuirea mandibulei si impiedica deschiderea gurii).

Ce reprezinta puroiul?

Secretiile purulente de la nivelul faringelui care apar in evolutia anginei sunt alcatuite din leucocite degradate si detritusuri celulare sub forma unor depozite albicioase la suprafata amigdalelor.

Cauze puroi in gat

Angina pultacee este determinata in mod frecvent de catre:

  • Infectii faringiene cu streptococ beta hemolitic de grup A (faringita streptococica)
  • Infectii cu pneumococ si Staphylococcus aureus
  • Infectii virale determinate de Epstein Barr
  • Gingivita si parodontita cauzate de anumite bacterii cu potential patogen care rezida la nivelul cavitatii bucale asa cum este Porphyromonas gingivalis, a carei inmultire este favorizata de igiena orala deficitara
  • Deficitele imunitare asociate anumitor tipuri de patologii hematooncologice - leucemia limfatica cronica
  • Episoadele recurente de amigdalita de cauza virala sau bacteriana.

Angina pultacee complicatii

Principalele complicatii care pot surveni in cadrul evolutiei unui episod de angina pultacee sunt:

  • Raspandirea infectiei bacteriene de la nivelul faringelui catre sinusuri, urechea medie si tesuturile moi periamigdaliene si retrofaringiene
  • Diseminarea infectiei la nivel circulator cu aparitia starii septicemice
  • Scarlatina - infectie streptococica manifestata prin eruptii tegumentare determinate de eritrotoxina care disemineaza la nivel sangvin
  • Febra reumatica o afectiune inflamatorie de cauza streptococica care se manifesta la nivel articular, cardiac, tegumentar si al sistemului nervos central
  • Artrita reactiva post streptococica - o patologie manifestata prin inflamatia si distructia cartilajelor articulare
  • Epiglotita cu risc de asfixie
  • Endocardita bacteriana
  • Pericardita (inflamatia sacului pericardic)
  • Pneumonie
  • Ruptura spontana a abcesului
  • Dezechilibre hidroelectrolitice severe datorate starii de deshidratare
  • Meningita.

Recent, studiile sugereaza existenta unei relatii de cauzalitate intre infectiile streptococice faringiene si aparitia tulburarilor neuropsihiatrice de tip autoimun la copiii cu istoric de angina pultacee recidivanta, insa aceasta teorie nu prezinta suficiente dovezi care sa i ateste existenta in mod oficial.

Simptomatologia anginei exsudative in prezenta careia devine necesara prezentarea cat mai rapida la medic este alcatuita din:

  • Angina insotita de adenopatii laterocervicale
  • Disfagie pe fond eritematos care persista mai mult de 48 de ore
  • Sindrom febril
  • Angina insotita de eruptii tegumentare
  • Dificultati respiratorii
  • Durere in piept
  • Deglutitie dureroasa si dificila a lichidelor si salivei
  • Sialoree.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Diagnostic angina pultacee

Diagnosticul de angina pultacee este stabilit de catre medicul curant pe baza informatiilor obtinute din anamneza si examenul clinic al pacientului care include inspectia atenta a cavitatii orofaringiene, auscultatia pulmonara si palparea splinei. Diagnosticul etiologic al anginei exsudative este stabilit cu ajutorul investigatiilor paraclinice de laborator care implica recoltarea unui exsudat faringian in vederea identificarii agentului patogen care determina aparitia manifestarilor clinice ale pacientului.

Testele antigenice rapide de tip imunocromatografic, testarea PCR si cultura din secretia faringiana constituie principalele modalitati de stabilire ale diagnosticului etiologic pentru angina pultacee.

In cazul anginei pultacee complicate, care implica formarea de abcese peritonsilare si retrofaringiene, medicul poate recomanda efectuarea investigatii imagistice reprezentate de rezonanta magnetica nucleara sau computer tomografie, in vederea evaluarii extinderii proceselui infectios la nivelul structurilor moi adiacente.

Hemoleucograma completa furnizeaza medicului informatii suplimentare cu privire la agentul etiologic viral sau bacterian al anginei exsudative, orientand deciziile terapeutice ale acestuia.

Tratament puroi in gat

Tratamentul simptomatic in angina pultacee implica administrarea de antitermice si antiinflamatoare nesteroidiene pentru ameliorarea durerii in gat si a disconfortului algic cauzat de febra.

Terapia suportiva are ca scop asigurarea unui nivel optim de hidratare al pacientului prin suplimentarea aportului oral de lichide si/sau administrarea parenterala de solutii perfuzabile. Dezechilibrele hidroelectrolitice prezinta risc de evolutie nefavorabila mai ales in cazul copiilor mici cu angina pultacee evolutiva, care nu se pot alimenta si hidrata oral in mod corespunzator.

Cand se administreaza antibiotice pentru angina pultacee?

Tratamentul etiologic al pacientilor cu angina pultacee implica utilizarea antibioticelor in conformitate cu sensibilitatea specifica a bacteriei patogene care a indus aparitia episodului infectios.

Tratamentul antibiotic trebuie administrat in functie de recomandarea medicului specialist pentru a preveni riscul diseminarii la nivel sistemic al agentului patogen, care poate determina aparitia suferintelor multiorganice (renale, cardiace, articulare).

Tratamentul chirurgical al pacientilor cu angina pultacee poate implica punctia aspirativa a abceselor constituite la nivel retrofaringian sau periamigdalian sau tonsilectomie (indepartarea in totalitate a amigdalelor).

In cazul infectiilor cronice care depasesc 7 episoade pe an, 4 episoade pe an timp de 24 de luni consecutive sau 3 episoade pe an timp de 36 de luni consecutive.

Tonsilectomia mai poate fi efectuata la pacientii care asociaza:

  • Flegmon periamigdalian
  • Infectii ale amigdalelor care sunt insotite de episoade convulsive, afectare articulara, cardiaca sau renala
  • Hipertrofia amigdaliana care favorizeaza aparitia tulburarilor severe de respiratie si deglutitie sau a complicatiilor pulmonare.

Tonsilectomia sau excizia chirurgicala a amigdalelor se realizeaza la 4-6 saptamani dupa remiterea procesului infectios acut si este insotita de terapie medicamentoasa care presupune administrarea de analgezice si antiinflamatorii.

Amigdalele palatine constituie organe limfoide care fac parte din prima linie de aparare a sistemului imun impotriva bacteriilor si virusurilor cu poarta de intrare orofaringiana. Aceasta particularitate implica existenta unei vulnerabilitati crescute ale amigdalelor la infectii de cauza bacteriana si/sau virala frecvent intalnite in perioada copilariei. Dupa pubertate functia imunologica a amigdalelor palatine se diminueaza considerabil, astfel incat incidenta anginei exsudative este mai scazuta la tineri si adulti.

 

Referinte:

 

Data publicării 23.05.2023