Stresul cronic: cum il recunoastem si cum il putem preveni?

Mediul de lucru solicitant care presupune in majoritatea situatiilor multitasking-ul, sentimentul de nesiguranta profesionala sau instabilitatea jobului, traficul aglomerat, schimbarile economice de la nivel mondial, responsabilitatea unei familii prezinta un puternic impact asupra sanatatii si al echilibrului emotional in societatea actuala.
Stresul cronic: cum il recunoastem si cum il putem preveni?

In contextul pandemiei cauzate de coronavirus, piata de munca a fost intr-o permanenta dinamica, o proportie majoritara a angajatorilor orientandu-se catre noi modele de lucru, preferand sa implementeze un program de lucru remote.

Dupa incheierea pandemiei insa, a fost inregistrata o trecere de la „remote impus de catre firma” la „remote de bunavoie” a angajatilor care prefera sa lucreze din confortul domiciliului. Aceasta schimbare a modului de lucru asociaza insa o serie de neajunsuri si determina aparitia stresului cronic ca urmare a necesitatii de divizare a atentiei intre activitatea profesionala si ceilalti membri ai familiei, in special copii.

Potrivit estimarilor oferite de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, stresul constituie unul dintre cele mai mari pericole la adresa societatii noastre, aproximativ 1 din 3 persoane prezentand manifestari datorate stresului prelungit.

Cuprins

Tipuri de stres

Stresul este privit in general dintr-o perspectiva negativa si este in majoritatea situatiilor asociat cu senzatia ca asteptarile societatii si ale familiei depasesc capacitatea de gestionare, resursele si performanta in diferite domenii ale persoanei in cauza. Abordat dintr-o perspectiva pozitiva, stresul este benefic pe termen scurt, datorita efectului sau de crestere al productivitatii.

Stresul poate fi clasifcat in mai multe tipuri, in conformitate cu perioada de evolutie si raspunsul generat de catre organism ca urmare a expunerii la factorii de stres, dupa cum urmeaza:

  • Stresul acut care pregateste organismul pentru asa numitele imprejurari de „lupta sau fugi” (fight or flight). Acest tip de stres se manifesta pentru perioade scurte de timp si de obicei se asociaza situatiilor imprevizibile cu potential de evolutie nefavorabila care necesita actionare rapida. Dupa remiterea stresului acut, organismul uman are nevoie de o perioada de timp de aproximativ 90 de minute pentru revenirea la starea de dinaintea evenimentului.
  • Stresul cronic se refera la starile prelungite de surmenaj psihic, fizic si/sau emotional care sunt ignorate de majoritatea persoanelor cu stil de viata activ si program incarcat. Neadresat in mod corespunzator, stresul cronic poate determina aparitia burnout-ului, al anumitor patologii specifice de organ si scaderea capacitatii de raspuns a sistemului imunitar in fata factorilor de agresiune externa;
  • Eustresul reprezinta forma benefica a stresului cotidian si se asociaza anumitor experiente pozitive de tipul casatoriei, nasterii, promovarii la job sau finalizarea studiilor.
  • Distresul sau stresul negativ reprezinta interpretarea negativa a unei anumite situatii. De regula, persoana in cauza simte ca trebuie sa depuna eforturi considerabile pentru a face fata unei anumite provocari care nu aduce satisfactie din punct de vedere personal ori profesional.

Ce este stresul cronic?

Stresul cronic reprezinta expunerea prelungita la factori de stres fiziologici, biologici sau psihoemotionali, insotita in mod frecvent de senzatia unei imposibilitati de iesire dintr-o anumita situatie sau context.

Raspunsul organismului uman la factorii de stres se desfasoara in 3 faze care cuprind etapa de alarmare, cea de rezistenta si cea de epuizare. In prezenta stresului cronic, organismul nu mai detine resursele necesare pentru a face fata solicitarilor și in majoritatea situatiilor, persoana in cauza asociaza anxietate, insomnie, stare de irascibilitate si scaderea randamentului.

Stresul cronic genereaza atat tulburari hormonale cat si de ordin psihologic care pot genera burnout in etapele tardive de evolutie.

Semne care ne arata ca suntem supusi unui stres cronic

Principalii indicatori ai stresului cronic sunt reprezentati de:

  • Manifestari psihice si emotionale - tensiune emotionala, dificultati de memorare si focusare, gandire lenta, capacitatea redusa de coordonare si organizare, dificultati in luarea deciziilor, diminuarea creativitatii, senzatie de inferioritate, gandire pesimista.
  • Modificari comportamentale - abordare excesiv de critica, lipsa motivatiei si diminuarea gradului de interes, mancatul in exces, administrarea de stimulente, sedative sau analgezice, neglijenta la locul de munca, lipsa capacitatii de finalizare a task-urilor atribuite, neglijenta fata de propria persoana (grija redusa pentru sanatate, dieta si igiena).
  • Somatizari manifestate prin dureri nespecifice la nivelul diferitelor zone ale corpului - migrena, senzatia de ameteala sau tremur, tensionarea musculaturii cervicale si a maxilarului, bruxism, tulburari ale ritmului cardiac manifestate prin tahicardie.

Boli cauzate de stres

Principalele patologii asociate stresului cronic sunt reprezentate de:

  • Hipertensiunea arteriala si afectiuni cardiovasculare (inclusiv infarctul miocardic acut si accidentul cerebral vascular)
  • Obezitate
  • Sindrom metabolic
  • Diabet zaharat de tip II
  • Tulburarea anxioasa, depresie
  • Eczeme, psoriazis, rozacee, vitiligo, dermatita seboreica
  • Artrita psoriazica
  • Colita ulceroasa, boala Crohn, sindromul colonului iritabil, ulcer gastro duodenal
  • Astm bronsic.

Predispozitia la stres

Sunt anumite persoane mai predispuse la stres? Gradul de reactivitate al organismului la actiunea factorilor stresori este influentata in proportie majoritara de factorii de personalitate, in functie de care, fiecare individ raspunde diferit la stres.

Nevrozismul sau neuroticismul reprezinta tendinta unei persoane de a reactiona in mod predominant emotional la diferite situatii sau imprejurari stresante. Neuroticismul are ca baza fiziologica sistemul nervos simpatic, ceea ce semnifica faptul ca reactiile somatice sunt determinate de manifestarile emotionale. Acest tip de persoane sunt in general mai putin satisfacute in plan personal si prezinta dificultati de stabilire si mentinere a relatiilor interpersonale (sunt inadaptate din punct de vedere social).

Neuroticismul este frecvent asociat cu anxietatea, depresia, sentimentul de autoculpabilizare, abuz de substante, tulburari ale somnului sau de personalitate.

O persoana cu nivel ridicat de neuroticism este mai vulnerabila la stres deoarece tinde sa asocieze experientele solicitante din punct de vedere fizic, psihic sau emotional cu trairi negative din trecut.

Persoanele cu locus extern de control (tendinta unei persoane de a crede ca evenimentele din viata sa sunt controlate de factori interni sau externi) considera ca evenimentele experimentate au o cauza externa (ghinion, blestem) si in consecinta isi asuma responsabilitatea in mai mica masura, fiind astfel mai predispuse la stres in raport cu cele care prezinta locus intern de control.

Modalitatea in care sunt explicate sau percepute anumite evenimente negative din viata difera de la caz la caz, insa studiile desfasurate pana in prezent au demonstrat faptul ca pesimistii reactioneaza mai putin favorabil la stres si implementeaza cu dificultate strategii de solutionare pentru diferite provocari cotidiene.

Cum putem preveni efectele negative ale stresului?

Efectele negative ale stresului pot fi prevenite prin adoptarea unor schimbari ale stilului de viata care include:

  • Renuntarea la fumat
  • Implementarea unui regim alimentar sanatos bogat in fructe si legume proaspete cu aport crescut de vitamine, minerale si antioxidanti
  • Respectarea unui program regulat de odihna
  • Mentinerea unui nivel ridicat de activitate fizica.

Mecanismele de coping la stres includ o serie de modificari comportamentale reprezentate de:

  • Setarea unor limite realiste in conformitate cu aptitudinile, capacitatea de munca proprie si timpul disponibil.
  • Solicitarea sprijinului colegilor, prietenilor sau familiei pentru finalizarea proiectelor profesionale sau activitatilor sociale care necesita alocarea de timp sau resurse energetice care depasesc capacitatile proprii.
  • Angajarea in comportamente sanatoase cu efect benefic pe termen scurt si lung - jogging, inscrierea la cursuri de yoga, aerobic sau meditatie, activitati care diminueaza efectele stresului si imbunatatesc capacitatea de raspuns a organismului in fata acestuia.

Afla mai multe despre stres si cum sa il gestionezi

Cum stim ca trebuie sa ne adresam unui psiholog?

Principalele situatii in care este indicata prezentarea la cabinetul de psihologie pentru a diminua efectele negative ale stresului cronic sunt reprezentate de:

  • Indepartarea de prieteni si familie
  • Diminuarea calitatii vietii
  • Aparitia comportamentelor care afecteaza in sens negativ relatiile cu cei din jur, colegii de munca sau familia
  • Aparitia sentimentului de coplesire sau deznadajduire.

Afla mai multe despre cum alegem psihologul potrivit?

Stresul prelungit prezinta un impact negativ semnificativ asupra sanatatii organismului atat fizic, cat si psihic, astfel ca este necesara implementarea din timp a unui set de masuri care includ adoptarea unui stil de viata echilibrat alaturi de prioritizarea sanatatii psihice si emotionale pentru a face fata provocarilor cotidiene.

 

Referinte:

Data publicării 15.12.2023