Tipuri de hepatita si hepatita acuta de cauza necunoscuta

Exista 5 tipuri de hepatita cauzate de virusuri hepatitice, mai cunoscute informal sub denumirea de virusuri hepatice: A, B, C, D si E. Pe langa infectia produsa de virus, care ataca celulele hepatice, conducand la o functionare deficitara a ficatului, pot aparea si hepatita toxica (cauzata de abuzul de substante, medicamente), hepatita alcoolica ori hepatita autoimuna (celulele hepatice nu mai sunt atacate de un virus, ci de propriul sistem imunitar).
Tipuri de hepatita si hepatita acuta de cauza necunoscuta

Cuprins

Hepatitele virale A, B, C, D, E

Aceste hepatite sunt provocate de infectia virala cu unul dintre cele cinci virusuri hepatitice: virusul hepatitei A, virusul hepatitei B, virusul hepatitei C, virusul hepatitei D, virusul hepatitei E. Modalitatea de transmitere, simptomele si manifestarile bolii sunt diferite.

  • Hepatita A (hepatita mainilor murdare) este foarte contagioasa, transmitandu-se cu usurinta in comunitate. Greata, varsaturile si alte manifestari digestive, alaturi de febra si oboseala sunt printre simptomele care apar frecvent in caz de hepatita A.
  • Hepatita B se transmite prin contacte sexuale neprotejate cu o persoana infectata, in timpul unor manevre si proceduri medicale (transfuzii, tratamente stomatologice), de la mama la nou nascut, insa nu se transmite prin saliva si alte secretii cand persoana infectata tuseste ori stranuta.
  • In cazul hepatitei C, multi pacienti nu stiu ca sunt infectati deoarece simptomele pot aparea cu intarziere de cativa ani (in forma cronica a bolii). Boala se va manifesta atunci cand ficatul a fost deja compromis. Exista si situatii in care virusul este eliminat din organism fara tratament specific. Se transmite prin contact direct cu fluide contaminate, in timpul contactului intim neprotejat sau prin consumul de droguri injectabile.
  • Hepatita D este cea mai severa forma de hepatita, apare in prezenta virusului hepatic B, deci cand persoana era deja infectata, si poate duce la complicatii grave, precum insuficienta hepatica.
  • Hepatita E apare in intreaga lume, insa este o forma raspandita in tarile nedezvoltate, in randul populatiilor supraaglomerate fara acces ori cu acces limitat la apa, canalizare, servicii de salubritate, medicale si de igiena. Se transmite adesea prin consumul de apa contaminata cu fecale.

Afla mai multe despre

Hepatita A

Hepatita B

Hepatita C

Hepatita D

Hepatita E

Diagnosticarea hepatitelor virale

Diagnosticarea hepatitelor virale se realizeaza prin teste de laborator (analiza de sange) si se urmareste prezenta anticorpilor specifici:

  • Anticorpi specifici de tip IgM anti HAV in cazul hepatitei A
  • Antigenul de suprafata viral AgHBs, anticorpii de suprafata Ac anti HBs si anticorpii totali anti antigen central Ac anti HBc - hepatita B
  • Anticorpii anti HCV si al ARN-ului VHC – hepatita C
  • Anticorpii IgM si IgG pentru virusul hepatitei D
  • Anticorpi IgM și IgG anti HEV – hepatita E.

Intervalul de timp in care prezenta anticorpilor in urma infectarii poate fi detectata depinde de tipul de infectie (cu virus hepatitic A, B, C, D, E).

Testarea pentru hepatita se poate face la recomandarea medicului sau la solicitarea pacientului atunci cand exista suspiciuni, spre exemplu: persoana a intrat in contact cu un pacient infectat, s-a intors dintr-o calatorie intr-o zona de risc sau au aparut simptome ale bolii - greata, voma, lipsa apetitului, oboseala, dureri musculare si articulare inexplicabile, icter (ingalbenirea pielii), urina de culoare inchisa, scaune deschise la culoare.

Uneori afectiunea poate fi diagnosticata intamplator in timpul efectuarii altor analize de rutina. In functie de tipul de hepatita si stadiul ei se pot inregistra modificari ale valorilor in cazul enzimelor hepatice TGO si TGP, bilirubina totala si altele.

In aceste cazuri, medicul poate solicita in mod expres un test de laborator pentru stabilirea diagnosticului de hepatita sau a altor investigatii medicale: punctia biopsica hepatica, fibroscan in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.

Hepatita acuta de cauza necunoscuta

Aparitia cazurilor de hepatita acuta de etiologie necunoscuta la copii cu varsta de sub 10 ani, raportate initial in Marea Britanie, a starnit ingrijorare in comunitatea medicala deoarece, in urma investigatiilor realizate, niciunul dintre virusurile hepatitice cunoscute nu a fost identificat drept cauza a infectarii (de aici si denumirea de „hepatita misterioasa”). Testele de laborator efectuate au exclus prezenta virusurilor hepatitice A, B, C, D, E, precum si a altor cauze cunoscute ale hepatitelor acute.

De asemenea, au fost analizate si alte posibile cauze infectioase, adenovirusul si SARS-CoV-2 fiind printre agentii patogeni gasiti in majoritatea cazurilor. In Anglia si Scotia, in 75%, respectiv 50% dintre cazurile de hepatita acuta, s-a depistat prezenta adenovirusului, mai exact a tulpinii F41.

In continuare se desfasoara investigatii epidemiologice si analize de laborator detaliate pentru a stabili ce anume a determinat aparitia hepatitei acute la copii.

Diagnosticarea hepatitei de cauza necunoscuta se realizeaza in momentul de fata prin examinarea transaminazelor TGO/TGP cu valori mari, de peste 500UI/L, alaturi de analize care sa excluda prezenta virusurilor hepatitice: A, B, C, D si E.

Simptome hepatita acuta la copii

Simptome hepatita acuta

Conform raportului emis pe 27 aprilie 2022 de catre Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) privind hepatita acuta de origine necunoscuta, printre manifestarile simptomatice se numara:

  • Dureri musculare (mialgii)
  • Manifestari gastro-intestinale – greata, voma, diaree
  • Dureri in zona abdominala
  • Oboseala
  • Letargie – apatie, somnolenta
  • Febra
  • Icter (ingalbenirea pielii nu este frecventa in randul hepatitelor virale, insa este asociata adesea cu hepatita acuta).

Simptomele pot persista pentru cateva saptamani.

Un procent ridicat de pacienti cu infectii acute cu virusuri hepatitice sunt asimptomatici, iar in cazul hepatitelor A si B, infectia produce o forma usoara a bolii la adulti si copii, deopotriva. Decesele cauzate de hepatita acuta virala sunt rare, fiind asociate cu dezvoltarea hepatitei fulminante (hepatita acuta severa), cu insuficienta hepatica acuta si encefalopatia hepatica. Varsta si afectiunile preexistente la nivelul ficatului sunt printre factorii de risc ai insuficientei hepatice provocate de hepatita fulminanta.

Hepatita acuta de origine necunoscuta – ce se stie in prezent

Incepand cu 21 aprilie au fost raportate in mai multe tari cazuri de hepatita acuta de origine necunoscuta, la copii cu varste intre o luna si 16 ani. Cele mai multe cazuri s-au inregistrat in Marea Britanie, unde testele de laborator au indicat prezenta tulpiniei de adenovirus F41 la multe dintre acestea.

La copiii mici, infectiile usoare cu adenovirus se pot transforma in infectii severe pe fondul existentei unuia dintre urmatorii cofactori:

  • Sensibilitatea crescuta din cauza lipsei de expunere la adenovirusuri. Spre exemplu, masurile sanitare pentru limitarea raspandirii virusului SARS-CoV-2 au avut drept efect un nivel mai scazut al circulatiei altor virusuri in general, inclusiv adenovirusuri.
  • Infectie anterioara cu SARS-CoV-2 sau alta infectie, inclusiv Omicron
  • Coinfectia cu SARS-CoV-2 sau cu alta infectie
  • Expunerea la anumite toxine, medicamente sau factor de mediu.

Aceasta este una dintre ipotezele de lucru actuale, exista mai multe ipoteze in curs de cercetare: o noua varianta de adenovirus, un nou agent patogen care are efecte cu sau fara prezenta altei infectii, o noua varianta de SARS-CoV-2, expunerea la unele toxine, medicamente ori factor de mediu.

Datele actuale sunt provizorii si se modifica pe masura ce investigarea bolii avanseaza.
In momentul de fata, investigatiile medicale cu scopul de a determina cu exactitate ce anume provoaca hepatita acuta de origine necunoscuta sunt in desfasurare.

Adenovirusurile - cum se transmit si cum ne putem proteja?

Sunt cunoscute peste 50 de tipuri de adenovirusuri. Adenovirusurile se raspandesc cu repeziciune direct de la un purtator la alte persoane sau indirect prin atingerea unor suprafete contaminate.
Adenovirusurile pot supravietui perioade lungi de timp pe piele si pe alte suprafete. Adenovirusurile provoca adesea infectii respiratorii, infectii gastrointestinale si oculare.

Pentru limitarea infectiei cu adenovirus se recomanda: igiena mainilor, spalarea frecventa cu apa si sapun, evitarea atingerii fetei cu mainile murdare si evitarea contactului cu persoane bolnave.

Afla mai multe

Data publicării 04.05.2022