Electrocardiografie / ECG / EKG

Ce reprezinta electrocardiografia

Electrocardiografia sau electrocardiograma reprezinta o investigatie care permite inregistrarea semnalelor electrice ale inimii utilizata pentru screening ul, diagnosticul si monitorizarea evolutiei patologiilor de tip cardiac. Din punct de vedere medical, electrocardiograma constituie o investigatie valoroasa prin intermediul careia pot fi obtinute informatii despre functia electrica a inimii, utile cardiologului pentru stabilirea anumitor afectiuni cardiace de tipul infarctului miocardic acut sau in antecedent, tulburarilor de ritm cardiac sau dezechilibrelor electrolitice care influenteaza capacitatea de transmitere ale impulsurilor electrice la nivelul miocardului.

Suplimentar electrocardiografia poate furniza informatii importante referitoare la frecventa cardiaca, dimensiunea si grosimea camerelor inimii, tulburari ale functiei de contractie miocardica sau de conducere ale impulsurilor electrice la nivelul cordului. In anumite situatii, ecg este utilizat pentru aprecierea gradului de functionare al stimulatoarelor cardiace implantate, la pacientii care au necesitat montarea unui astfel de dispozitiv.

Indicatiile ekg

Principalele indicatii de realizare ale ekg ului sunt reprezentate de:

  • Screening in cazul persoanelor cu factori de risc cardiovasculari sau antecedente familiale de patologii cardiace;
  • Diagnosticarea tulburarilor de ritm cardiac;
  • Diagnosticarea infarctului miocardic acut sau evidentierea unui atac ischemic cardiac in antecedent, prin modificari specifice aleundelor inregistrate;
  • Monitorizarea pacientilor cu dispozitive cardiace implantabile de tipul pacemakerelor.

Electrocardiografia poate fi efectuata atat in ambulator ca metoda de screening in timpul vizitelor de rutina la medicul de familie cat si in conditii de urgenta in cadrul departamentului de primiri urgente. Electrocardiografia in regim de urgenta se efectueaza de obicei la pacientii care prezinta simptomatologie de tip cardiac constituita din durere in piept, senzatie de ameteala, palpitatii, puls accelerat, dispnee, senzatie de slabiciune si agitatie psihomotorie.

Ekg ul ca test de screening este utilizat la persoanele asimptomatice in cazul carora exista un istoric familial pozitiv de afectiuni cardiace.

Tipuri de electrocardiografie

Electrocardiografia poate fi clasificata in 3 categorii in functie de momentul efectuarii si durata de timp pentru care se realizeaza inregistrarea activitatii electrice a inimii si anume:

  • Ekg de repaus presupune inregistrarea activitatii electrice cardiace cu pacientul in repaos, plasat in decubit dorsal;
  • Ekg de efort implica utilizarea electrozilor pentru masurarea si inregistrarea activitatii electrice a inimii in conditii de efort; in cadrul testului de efort, pacientul este rugat sa mearga pe o banda de alergat sau sa pedaleze pe o bicicleta stationara in timp ce electrozii inregistreaza activitatea electrica a inimii; pe durata testului de efort, medicul va creste treptat viteza de rulare a benzii si inclinatia acesteia pentru a intensifica efortul depus de pacient; in situatia in care pacientul acuza durere in piept, ameteala sau dispnee accentuata, testul va fi oprit;
  • Ekg Holter sau monitorizarea Holter ekg presupune montarea unui dispozitiv portabil asupra pacientului pentru masurarea si inregistrarea activitatii electrice a inimii pe parcursul a 24/48 de ore, in functie de recomandarea medicului cardiolog; acest tip de electrocardiografie permite medicului sa obtina informatii valoroase cu privire la eventuale modificari ale activitatii electrice cardiace care se manifesta pe parcursul activitatilor cotidiene ale pacientului sau in timpul somnului nocturn.

Pregatirea pentru electrocardiografie

Inainte de efectuarea unei electrocardiografii, pacientului ii este recomandat sa evite efortul fizic intens, mesele copioase, fumatul, consumul de alcool si cafea, deoarece aceste obiceiuri pot influenta rezultatele finale ale testului. Este important ca pacientul sa si informeze medicul curant despre eventuale tratamente medicamentoase pe care le urmeaza inainte de efectuarea testului, deoarece acestea pot necesita ajustarea dozelor sau intrerupere temporara pana dupa finalizarea ekg.

Cum se realizeaza ekg-ul

Inregistrarea activitatii electrice cardiace necesita utilizarea unor electrozi care se pozitioneaza la nivelul membrelor superioare si inferioare si al toracelui anterior al pacientului, astfel incat sa poata fi inregistrata activitatea electrica a miocardului in mod tridimensional.

Electrocardiograful conventional dispune de 10 electrozi care se aplica in pereche la nivelul membrelor superioare si inferioare si 6 la suprafata toracelui anterior, pentru determinarea si inregistrarea potentialului electric al cordului, corespunzator unei perioade de timp de 10 secunde. In acest mod, poate fi inregistrata magnitudinea si directia generala a depolarzarii electrice cardiace, in fiecare moment al ciclului cardiac.

In timpul unei contractii cardiace, impulsul electric activeaza progresiv miocardul pornind de la nodulul sino atrial catre atrii, nodulul atrioventricular, apoi inferior la nivelul ventriculilor prin intermediul retelelor His si Purkinje. O inregistrare ecg este alcatuita din 3 elemente esentiale reprezentate de: unda P corespunzatoare fazei de depolarizare atriala, complexul QRS corespunzator fazei de depolarizare ventriculara si unda T care constituie etapa de repolarizare a celulelor miocardului.

Interpretarea ekg

Interpretarea rezultatelor obtinute dupa realizarea unei electrocardiografii este efectuata de catre medicul cardiolog. Pe baza informatiilor furnizate cardiologul poate stabili:

  • Frecventa cardiaca: electrocardiografia poate determina eventuale tahicardii (frecventa crescuta a batailor inimii) sau bradicardii (frecventa scazuta a batailor inimii) dificil de depistat prin palparea arterei radiale, brahiale sau carotide;
  • Ritmul cardiac: ekg ul poate depista prezenta mai multor tipuri de aritmii ventriculare si/sau atriale;
  • Prezenta unei ischemii cardiace: ekg ul poate evidentia modificari ale activitatii electrice cardiace specifice infarctului miocardic acut sau in antecedent;
  • Aportul de sange si oxigen la nivel miocardic: medicul cardiolog poate confirma existenta unui deficit de sange si oxigen la nivelul muschiului cardiac;
  • Modificarile de structura ale cordului: ingrosarea sau slabirea fibrelor musculare care intra in alcatuirea miocardului si eventuale malformatii cardiace congenitale.

Intrebari frecvente referitoare la ekg

Cat de importanta este electrocardiograma?

Electrocardiografia reprezinta o investigatie cu rol complex, importanta pentru preventia, diagnosticarea si monitorizarea unei game largi de patologii cardiace cu risc de evolutie spontana nefavorabila pentru pacient.

Care sunt contraindicatiile electrocardiografiei de efort?

Ekg de efort nu se efectueaza in primele 48 de ore de la un infarct miocardic acut si in prezenta unui diagnostic de disectie de aorta, angina pectorala instabila in faza acuta, aritmie severa, insuficienta cardiaca decompensata, embolism pulmonar, pericardita, endocardita, stenoza aortica accentuata si tromboza venoasa profunda. Aceste patologii asociaza risc de evolutie nefavorabila in cazul efectuarii unui test de efort.

Cat de des trebuie efectuat ekg ul?

Frecventa de efectuare a ekg ului este influentata de varsta, factorii de risc cardiovasculari ai pacientului si eventuale comorbiditati asociate. In cazul persoanelor de varsta a 2 a si a 3 a, se recomanda efectuarea anuala a electrocardiografiei, chiar daca pacientul nu acuza simptome de tip cardiac.

Consultant medical:
Dr. Teodora TRUSCA