Neurochirurgia

Neurochirurgia reprezinta specialitatea chirurgicala care se ocupa de tratamentul durerii si al proceselor patologice, atat la copii cat si la adulti, care pot altera functionarea sistemului nervos central. Acesta poate fi exemplificat prin structuri precum creierul, glanda hipofiza, maduva spinarii; sistemul nervos periferic – reprezentat de nervii cranieni, nervii spinali sau nervii periferici; sistemul nervos autonom; structurile de suport ale acestor sisteme ( reprezentate de meninge, cutia craniana, baza de craniu si coloana vertebrala) precum si structurile lor vasculare (reprezentate de vascularizatia intracraniana, extracraniana si cea spinala).

Investigatiile complementare care ajuta la diagnosticarea si tratamentul patologiei neurochirurgicale pot fi reprezentate de urmatoarele: ultrasunetele (ecografia Doppler), electroencefalograma, radiografia simpla, examinarea lichidului cerebrospinal, computer tomografia, angiografia, rezonanta magnetica, electroneuromiografia, potentialele evocate vizuale, potentialele evocate auditive, potentialele evocate somatosenzitive,  cu particularitatiile fiecaruia - in functie de patologie.

Patologia neurochirurgicala fiind foarte complexa, putem exemplifica urmatoarele entitati care pot fi abordate in serviciul nostru utilizand aparatura de ultima generatie si tehnici avansate.

Programare Online

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tumorile cerebrale primare sau secundare (procese expansive intracraniene cu evolutie si prognostic variabil, in functie de localizarea acestuia, tesutul afectat, respectiv modificarea genetica care sta la baza acestuia):

  • Tumori embrionare - meduloblastom, neuroblastom, ganglioneuroblastom, tumori embrionare, teratoame atipice, tumori rabdoide
  • Ependimoame - supratentoriale, de fosa posterioara sau spinale
  • Glioame - de grad redus, de grad inalt
  • Tumori de plex coroid - papilom, carcinom
  • Tumori cu celule germinale intracraniene – germinoame, teratoame mature, tumori cu celule
  • Craniofaringioame   
  • Adenoame hipofizare
  • Tumori de regiune pineala
  • Tumori de trunchi cerebral - glioame difuze; tumori focale, tumori tectale, tumori exofitice, tumori cervico-medulare
  • Tumori cerebrale secundare – unice sau multiple

Optiunile de tratament in cazul tumorilor cerebrale sunt determinate de caracteristicile leziunii propriu-zise, respectiv de efectul acesteia asupra pacientului. Scopul tratamentului poate fi paleativ, de ameliorare a simptomelor sau curativ - in functie de stadiul evolutiv al afectiunii respectiv starea biologica si clinica a pacientului in vederea imbunatatirii calitatii vietii pacientului.  Acestea sunt reprezentate de urmatoarele: farmacoterapie, proceduri paleative (de scadere a presiunii intracraniene) in faza acuta – fie medicamentos, fie prin montarea unui sistem de drenaj ventricular extern sau proceduri de drenaj  permanent; tratament chirurgical (biopsie, indepartarea partiala, subtotala sau totala a leziunii); radioterapie (conventionala sau stereotactica - Protonterapia/Gamma knife radiosurgery); chimioterapie (traditionala sau experimentala); imunoterapie; terapii combinate - in functie de patologie si de raspunsul leziunii la anumite terapii alternative; servicii auxiliare - fizioterapia, terapia ocupationala, psihoterapia.  Monitorizarea imagistica in cazul anumitor leziuni (precum procese inactive, cu crestere lenta, de natura benigna, sau glioame difuze cu crestere lenta) poate fi luata in considerare in functie de mai multi factori - comportamentul incert al leziunii, imbunatatirea starii generale de sanatate a pacientului, ezitarea pacientului.

Bolii cerebrovasculare: 

  • malformatii anevrismale ale Venei Galen (formarea unui shunt arterio-venos la nivelul principalului colector venos cerebral)
  • malformatii arterio-venoase:
    • prezenta unei leziuni formata din trei elemente caracteristice:
      • artere nutritive
      • vene de drenaj
      • nidus vascular (caracterizat de prezenta unui conglomerat de vase cu flux crescut arterio-venos, absenta capilarelor, prezenta de tesut cerebral interpus intre aceste vase - in functie de localizare)
  • cavernoame (ciorchine de canale vasculare sinusoidale, fara interpunerea de tesut cerebral, relativ bine delimitate, polilobate)
  • anevrisme intracraniene (disfunctii la nivelul peretilor vasculari arteriali caracterizate prin defecte structurale partiale ale peretilor ce pot fi tranzitorii sau permanente cu imposibilitatea repararii acestora si aparitia dilatatiilor anevrismale)
  • Boala Moyamoya (stenoza sau ocluzia ramurilor distale ale arterei carotide interne datorate - ingrosarii peretului intern-intima, stenoze ale arterei carotide interne in apropierea originii arterei cerebrale anterioare sau medii, formarea de retele vasculare arteriale anormale la nivelul bazei creierului, dezvoltarea de circulatie colaterala arteriala la nivelul arterei carotide externe; dezvoltarea de circulatie colaterala arteriala la nivelul leptomeningelui in teritoriul arterei cerebrale posterioare)
  • AVC hemoragice (acumularea unei colectii sanguine in parenchimul cerebral provocand distructie tisulara la nivelul tesutului cerebral lezat, respectiv afectarea structurilor invecinate prin efectul de masa produs)

Optiunile de tratament in cazul bolilor cerebro-vasculare pot fi multidisciplinare, acestea putandu-se preta pentru tratament chirurgical - in scop curativ sau de ameliorare a simptomatologiei; tratament endovascular; tratament combinat (radioterapie, tratament chirurgical, tratament endovascular), monitorizare imagistica - in functie de caracteristicile si stadiul evolutiv al leziunii propriu-zise.

Malformatii cerebrale congenitale sau dobandite precum:

  • Encefalocel (definit prin hernierea de tesut cerebral printr-un defect congenital al craniului, respectiv al invelisului parenchimului cerebral), meningocel ( defect de tub neural, definit prin formarea incompleta a structurilor posterioare cu rol in protectia maduvei spinarii), sinus dermal (definit prin dezvoltarea malformativa a structurilor de linie mediana ce cuprinde pielea, tesutul mezenchimal si elementele neurale)
  • Malformatia Chiari (hernierea portiunii posterioare a creierului in partea superioara a canalului spinal, aceasta putand fi asociata cu alte tipuri de malformatii congenitale - tulburari de dezvoltare ale structurilor intracraniene sau intraspinale)
  • Hidrocefalia – reprezinta cresterea anormala a volumului lichidului cerebrospinal in interiorul craniului, acest lucru se poate datora unor factori multipli (tulburari de dezvoltare - congenitala, factori infectiosi - postinfectioasa, prezentei de hemoragii la nivelul sistemului ventricular sau spatiului subarahnoidian - posthemoragica, prezentei atat a tulburarilor de dezvoltare, a hemoragiei, dar si a infectiei - multifactoriala; aceasta poate fi prezenta in asociere cu alte tulburari de dezvoltare - stenoza de apeduct Sylvius, mielomeningocel sau chiar prezenta unui proces expansiv intracranian care blocheaza circulatia lichidului cerebrospinal)
  • Chiste arahnoidiene congenitale (tulburari de circulatie a lichidului cerebrospinal cu colectarea acestuia in spatiul intra-arahnoidian)
  • Malformatia Dandy Walker sau variante ale acesteia (definita prin prezenta unui chist mare de fosa posterioara care poate comunica cu ventriculul IV, absenta portiunii inferioare a vermisului, precum si malpozitia acestuia, ascensionarea pozitiei confluentei sinusurilor venoase, malpozitia antero-laterala a emisferelor cerebeloase dezvoltate normal sau hipoplazice)
  • Displazii corticale (tulburari de dezvoltare ale cortexului cerebral)
  • Sindroame neurocutanate printre care se numara tumori intracraniene sau spinale datorate neurofibromatozei tip I sau tip II, Bolii Von Hippel-Lindau; tulburari de circulatie la nivelul schimbului intre capilare si vene (Sindromul Sturge-Weber), care poate afecta fie una sau ambele emisfere cerebrale - manifestate prin epilepsie refractara la tratamentul conservator si retard mental progresiv.

Optiunile de tratament in malformatiile cerebrale congenitale sau dobandite sunt reprezentate de diferite tehnici chirurgicale cu scopul de a ameliora simptomatologia pacientului. In functie de patologia propriu-zisa putem mentiona: - excizia tesutului cerebral nefunctional in vederea refacerii continuitatii structurile de protectie ale tesutului cerebral/ a maduvei spinarii; fenestrarea sau crearea unei comunicari in vederea favorizarii circulatiei lichidului cerebrospinal - prin tehnica clasica sau abord endoscopic; montarea unui sistem de drenaj in vederea scaderii presiunii intracraniene si preluarea functiei de absorbtie a lichidului cerebrospinal in exces de catre un alt organ competent; excizia tesutului cerebral patologic - identificat prin tehnici imagistice si de neuromonitorizare.

Boli spinale congenitale sau de dezvoltare: 

  • Disrafii spinale malformative-  Defecte de tub neural  ( Spinale- absenta inchiderii portiunii posterioare a tubului neural; Craniale- absenta inchiderii portiunii anterioare a tubului neural; Cranio-Spinale - defectul de formare si fuziune a tubului neural)
  • Boli nondisjonctionale limitate dorsal - Mieloschizis  limitat dorsal (datorat de evenimente celulare complexe ce au loc in ultimul stadiu de dezvoltare a tubului neural, la un punct anume, ce duce la absenta fuziunii sau fuziune incompleta la un segment anume de-a lungul canalului vertebral)
  • Sinusul dermal (definit de prezenta unei comunicari tapetate cu tesut epitelial intre maduva spinarii si epidermul suprajacent, la nivelul liniei mediane)
  • Lipomul dorsal (Lipomieloschizis) - dezvoltarea unui lipom subcutanat care se extinde profund prin defectul de inchidere al canalului vertebral, respectiv defectul invelisului maduvei spinarii ce permite atasarea de structurile dorsale ale maduvei spinarii, impiedicand astfel comunicarea lichidului cerebrospinal, respectiv comprimand structurile nervoase
  • Sindromul de maduva atasata (reprezinta fixarea structurilor nervoase ale maduvei spinarii caudale, limitarea miscarii libere a acestora pot produce tulburari functionale la nivelul membrelor inferioare, tulburari sfincteriene sau tulburari sexuale)
  • Cavernoame spinale (ciorchine de canale vasculare sinusoidale, fara interpunerea de tesut nervos, relativ bine delimitate, polilobate)
  • Malformatii arterio-venoase spinale - in functie de localizarea shuntului arterio-venos raportat la canalul vertebral si invelisul maduvei putem intalni patru tip-uri:
    • paraspinal: shunt-ul este localizat in afara canalului vertebral - simptomatologia fiind datorata  de refluxul venos existent in venele perimedulare - mielopatie venoasa; sau de compresiune a structurilor nervoase prin ectazia venelor de drenaj paraspinale ce se alatura structurilor nervoase din canalul vertebral
    • epidural: shunt-ul este localizat in spatiul epidural, intre marginile interne ale corpului vertebral si suprafata externa a durei mater, drenand in lacurile venoase epidurale ce pot comprima structurile nervoase, sau pot forma un reflux venos in venele intradurale prin cresterea fluxului sau ingustarea compartimentului epidural – ce permite aparitia de stenoze sau tromboze vasculare la acest nivel
    • dural: shunt-ul este localizat in interiorul durei mater, drenand in venele radiculare sau emisare, respectiv venele extrinseci sau intrinseci ale maduvei spinarii; obiectivat prin mielopatia de etiologie venoasa
    • intradural: aceasta afecteaza structurile nervoase prezente la nivelul respectiv - radacinile nervoase, filum terminalis sau chiar maduva spinarii
  • Chiste intraspinale: pot fi localizate atat in spatiul extradural cat si intradural, etiologia lor fiind variata: congenitala, posttraumatica, postinflamator, postinfectios. Clasificare: A) Chiste meningeale- Durale – intraspinale (ectazii durale) sau paraspinale (meningocele laterale)
  • Arachnoidiene – extradurale - (tip I (chist arahnoidian extradural) sau tip II (chist perineural (Tarlov)) , intradurale sau intramedulare
  • Chiste disrafice
    • Chist de incluziunie- chist dermoid,chist epidermoid
    • Chist neuroenteric
    • Mielocistocel terminal
    • Mielomeningocel sacral anterior (Sindom Currarino)
    • Anomalii vertebrale congenitale sau dobandite: scolioza- curbura laterala anormala a coloanei vertebrale care poate fi determinata de prezenta unor probleme de segmentare in timpul embriogenezei - in primele sase saptamani de dezvoltare intrauterina sau datorita unor pozitii vicioase de etiologie multipla.

Optiunile de tratament in bolile spinale sau de dezvoltare pot fi reprezentate de excizia tesutului anormal cu refacerea structurilor de protectie a tesutului nervos, fenestrarea componentei chistice in vederea optimizarii circulatiei lichidului cerebrospinal, tratamentul chirurgical sau endovascular al malformatiilor arterio-venoase spinale,  decompresiunea structurilor nervoase, tratament conservator prin fizioterapie si imobilizarea coloanei vertebrale in orteze speciale.

Patologia degenerativa spinala:    

  • Spondiloza vertebrala: reprezinta un proces patologic progresiv secundar stresului biomecanic si incordarii musculaturii paravertebrale (poate cuprinde: degenerarea discului intervertebral, artropatie fatetara, modificari patologice precum hipertrofia sau osificarea ligamentului longitudinal posterior si a ligamentului galben)
  • Hernia de disc: reprezinta retropulsia continului discului intervertebral printr-o zona slabita a inelului fibros, un proces degenerativ ce duce la compresiunea structurilor nervoase, manifestata prin radiculopatii, dureri vertebrale la nivelul segmentului afectat, deficit motor la nivelul membrelor
  • Stenoza de canal vertebral lombar: reprezinta un proces degenerativ datorat modificarii structurale a ligamentului galben, hipertrofiei marcate a fatetelor articulare sau o combinatie a acestora.

Optiunile de tratament ale patologiei degenerative spinale sunt reprezentate de: tratamentul conservativ - farmacoterapie, educarea pacientului, gimnastica medicala, terapii ocupationale; tratament chirurgical - decompresiunea sau eliberarea structurilor nervoase afectate in functie de aspectul imagistic si statusul clinic al pacientului.

Neoplasme spinale:-

  • intramedulare (proces expansiv intramedular cu evolutie si prognostic variabil in functie de tipul leziunii, varsta pacientului si localizarea acestuia); putem intalni: astrocitoame intramedulare, ependimoame (mixopapilar/non-mixopapilar), ganglioglioame, hemangioblastoame - indeosebi in cadrul bolii Von Hippel-Lindau
  • intradurale extramedulare (proces expansiv in interiorul sacului dural,  dar situate in exteriorul maduvei spinarii, cu efect de masa asupra acesteia sau structurilor nervoase, precum si impiedicarii circulatiei lichidului cefalorahidian cu rol in protectia si nutritia structurilor nervoase):
    • Tumori de grad redus sau benigne:
      • Chiste arahnoidiene, meningioame
      • Tumori ale radacinilor nervoase - neurinom/ neurofibrom/ schwanom, perineurinom
      • Malformatii vasculare spinale - Hemangioame, Malformatii arterio-venoase sau Fistule durale
      • Tumori subependimale - se dezvolta in spatiul subdural; cum ar fi: Hemangioblastom, Ependimom mixopapilar
      • Paraganglioame
      • Tumori embrionare:
        • Chiste endodermale
        • Tumori epidermoide
        • Tumori dermoide
        • Teratoame
        • Lipoame
      • Infectii:
        • Tuberculoza
        • Abcese piogene
    • Tumori maligne:
      • Tumori neuroectodermale primitive
      • Tumori maligne ale radacinilor nervoase
      • Tumori maligne rare - limfomul/sarcomul
    • Tumori metastatice:
      • de la nivel cerebral
      • de la alte organe, precum pulmonar, prostata, san, melanom, tiroida
      • tumori vertebrale – acestea pot fi considerate benigne prin evolutie naturala  favorabila, de exemplu: Histiocitoza cu celule Langerhans sau Osteomul Osteoid; sau agresive , de exempul : Chistul osos anevrismal sau Tumorile osoase cu celule gigante.

Optiunile de tratament ale neoplasmelor spinale constau, in functie de caracteristicile patologiei neurochirurgicale, stadiul evolutiv si statusul clinic al pacientului, in: tratament conservator - farmacoterapie, monitorizare imagistica; tratament chirurgical (biopsie, ablare partiala, subtotala sau totala); tratament endovascular; tratament oncologic sau tratamentul combinat - cu scopul ameliorarii simptomatologiei pacientului si imbunatatirii calitatii vietii pacientului.

Traumatisme cranio-cerebrale:

  • Leziuni intracraniene
    • Fracturi ale boltei craniene (pot fi lineare, cominutive sau cu infundare, diastaza suturilor craniene), fracturi de baza de craniu
    • Hematomul epidural (acumulare de sange intre dura mater si bolta craniana)
    • Hematomul subdural (acumulare de sange la nivelul coasei creierului, tentoriului sau pe convexitate, sub dura mater, datorita lezarii unor vene corticale)
    • Hemoragia intraparenchimatoasa (acumulare de sange in parenchimul cerebral)
    • Hemoragia intraventriculara (acumulare de sange in sistemul ventricular - la nou nascuti – subependimal)
    • Hemoragia subarahnoidiana (acumulare de sange in spatiul subarahnoidian).

Optiunile de tratament ale traumatismelor cranio-cerebrale consta in decompresiunea structurilor nervoase, refacerea structurilor de protectie ale creierului, respectiv a structurilor osoase, evacuarea colectiilor sanguine - in functie de simptomatologie, volumul leziunii, statusul clinic si biologic al pacientului, montarea unui sistem de drenaj ventricular extern - temporar.

Malformatii congenitale ale craniului: 

  • Craniosinostoze (reprezinta dismorfismul craniului, datorat osificarii premature a uneia sau a mai multor suturi ale calvariei).

Optiunile de tratament ale malformatiilor congenitale ale craniului consta in tratament conservator (remodelarea structurilor osoase prin purtarea unor casti speciale), tratament chirurgical (prin diverse tehnici de cranioplastie) sau tratament combinat.

Patologia infectioasa:

  • meningite (inflamatia meningelui, cel mai frecvent de etiologie bacteriana)
  • encefalita (inflamatia parenchimului cerebral, datorita unor agenti infectiosi)
  • empiemul sau abcesul cerebral (reprezinta prezenta unei infectii supurative intracraniene localizata fie subdural, fie intraparenchimatos).

Optiunile de tratament ale patologiei neurochirurgicale infectioase consta in tratament conservator- farmacoterapie, montarea unui sistem de drenaj ventricular extern - administrarea intratecala de tratament antibiotic conform antibiogramei, evacuarea colectiei subdurale sau intraparenchimatoase, respectiv tratament combinat in functie de patologie si statusul clinic si biologic al pacientului.

Boli functionale: 

  • Epilepsia (boala neurologica, complexa, caracterizata de predispozitia de declansare a unor crize convulsive - partiale, generalizate sau nespecifice - asociate cu tulburari cognitive, de comportament sau de personalitate).

Optiunile de tratament ale bolilor functionale consta in: tratament conservator - farmacoterapie, excizia tesutului cerebral patologic care declanseaza manifestarile clinice patologice, intreruperea cailor de producere si propagare a crizelor convulsive sau a manifestarilor patologice.

Echipa medicala