Epistaxisul

Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent intalnita in practica medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si persoanele in varsta
Epistaxisul

Cuprins

Ce este epistaxisul

Sangerarea nazala denumita in termeni medicali epistaxis reprezinta o patologie frecvent intalnita in practica medicala ORL, afectand mai ales copii, persoanele de sex masculin si persoanele in varsta.

In functie de originea hemoragiei, epistaxisul poate fi subdivizat in doua categorii:

  • Epistaxis anterior cu origine la nivelul petei vasculare a mucosei nazale (plexul lui Kiesselbach)- 80% din situatii;
  • Epistaxisul posterior cu origine in segmentul profund ale foselor nazale in sinusurile nazale, mai rar intalnit ,de cauza arteriala.

Este importanta identificarea sursei hemoragiei si diagnosticarea corecta a afectiunii deoarece nu toate exteriorizarile sangvine nazale reprezinta epistaxis. In anumite situatii sangerarea are loc la nivel gastrointestinal, pulmonar (plaman, trahee, bronsii), artera carotida interna, toate evenimentele enumerate fiind insotite de exteriorizarea sangelui prin fozele nazale.

De ce apare sangerarea nazala

Cauzele de aparitie ale sangerarilor nazale sunt multiple, fiind determinate de actiunea unor factori externi toxici sau iritativi, infectiosi, traumatisme, medicamente, sau de evolutia unor boli cronice sau tumorale:

  • Factori toxici sau iritativi: pulberi iritante (ciment, praf), arsenic, cocaina;
  • Factori infectiosi: tuberculoza, sifilis, infectie fungica, gripa, infectii bacteriene;
  • Factori traumatici: stranut, suflarea nasului, intubatie cu sonda nazala, interventii chirurgicale in sfera ORL, aspirarea accidentala de corpi straini (in special la copii), traumatisme faciale sau craniene (sport, accidente rutiere);
  • Medicamente: supradozare accidentala de anticoagulante;
  • Boli cronice: hipertensiune arteriala, coagulopatii congenitale sau dobandite, insuficienta renala sau hepatica, vasculopatii congenitale sau dobandite, soc septic;
  • Afectiuni tumorale: tumori maligne si benigne nazo sinusale, leziuni granulomatoase, rinolitiaza;

Epistaxis

Diagnosticul epistaxisului

In cadrul consultului de specialitate, medicul otolaringolog stabileste pe baza anamnezei si al examenului clinic sediul hemoragiei stabilind astfel diagnosticul de epistaxis. In anumite situatii insa pot fi necesare cateva investigatii paraclinice care sa excluda alte cauze de sangerare cu exteriorizare nazala:

  • Determinarea tensiunii arteriale;
  • Efectuarea coagulogramei care sa includa INR timp Quick, APTT, fibrinogen;
  • Investigatii imagistice de tipul radiografiilor sau tomografiilor computerizate.

Cum intervenim in cazul sangerarilor nazale

Atitudinea corecta in caz de sângerarea nazală o reprezinta plasarea pacientului in pozitie verticala sau in sezut aplecat putin in fata. Nu este recomandata hiperextensia capului (capul pe spate) si decubitul deoarece sangele aluneca pe peretele posterior esofagian, ajunge in stomac si produce iritarea mucoasei gastrice cu aparitia senzatiei de greata si/sau varsaturilor.

Este benefica compresia externa a nasului cu adoptarea unei respiratii pe gura si mentinerea presiunii constante pentru 5-10 minute, inainte de a verifica daca sangerarea s-a oprit. Dupa evenimentul hemoragic nu trebuie sa suflam nazul, sa desprindem crustele formate (chiar daca sunt deranjante), sa efectuam efort fizic intens sau sa aplecam capul mai jos de nivelul inimii.

Tamponamentul nazal este efectuat prin introducerea in cavitatile nazale a unor mese (pansament) sterile care sa exercite presiune locala constanta (se mentin 3-4 zile) pentru oprirea hemoragiei. Tamponamentul anterior dar si cel posterior mai poate fi realizat cu ajutorul unei sonde cu balonas, avand efect similar cu al pansamentelor sterile (se introduce un cateter prevazut cu un balon de silicon pana la nivelul unde isi are originea hemoragia dupa care se expansioneaza balonasul prin introducere de aer).

In cazul in care hemoragia nu cedeaza dupa aplicarea masurilor mentionate, se poate recurge la cauterizarea locala chimica sau electrica a vaselor de sange, pentru realizarea unei hemostaze eficiente, rapide si durabile atat in cazul copiilor cat si al adultilor.

Afla mai multe: 

Data publicării 01.04.2021