Anevrism cerebral: simptome si tratament

Anevrismul cerebral reprezinta o dilatare in deget de manusa (saculet) a unui vas de sange localizat la nivel cerebral. Evolutia spontana a unui anevrism cerebral poate include fisurarea sau ruptura acestuia cu aparitia unui accident vascular cerebral de tip hemoragic. In majoritatea situatiilor, ruptura de anevrism cerebral determina acumularea de sange la nivelul spatiului delimitat de tesutul cerebral si arahnoida (tesut conjuctiv avascular care constituie una dintre cele 3 foite ale meningelui) care acopera creierul.
Anevrism cerebral: simptome si tratament

Cuprins

De cele mai multe ori anevrismele cerebrale evolueaza asimptomatic si nu determina aparitia de hemoragii subarahnoidiene, fiind depistate accidental in timpul investigatiilor imagistice efectuate in scopul diagnosticarii altor patologii ale sistemului nervos central (SNC).

Simptome anevrism cerebral

Ruptura de anevrism cerebral determina aparitia unui tablou clinic evolutiv alcatuit din urmatoarele simptome:

  • Cefalee (durere de cap) intensa
  • Senzatie de greata si varsaturi
  • Redoare de ceafa (contractia musculaturii paravertebrale de la nivel cervical)
  • Tulburari de vedere care se pot manifesta sub forma vederii in ceata sau diplopiei (vedere dubla)
  • Ptoza palpebrala (caderea pleoapei)
  • Fotofobie (sensibilitate la lumina)
  • Crize convulsive
  • Stare de confuzie
  • Pierderea starii de constienta.

Anevrismele cerebrale fisurate care nu determina sangerare semnificativa subarahnoidiana se manifesta de obicei prin aparitia cefaleei intense, insa acest simptom precede in majoritatea situatiilor o ruptura completa a dilatatiei peretelui vascular.

Anevrismele cerebrale de dimensiune mare pot determina aparitia fenomenelor compresive manifestate prin durere oculara unilaterala, anizocorie (dilatarea unei singure pupile), tulburari de vedere sau pareza faciala unilaterala.

Diferenta din AVC si anevrism cerebral

Accidentul vascular cerebral reprezinta un eveniment acut care determina intreruperea circulatiei sangvine la nivelul creierului, cu privarea neuronilor de oxigen si substante nutritive. In functie de factorii care ii favorizeaza aparitia, accidentul vascular cerebral se poate datora unui blocaj de natura lipidica (depuneri de grasimi la interiorul vasului de sange afectat) sau unui tromb cu formare locala ori ce migreaza din periferie.

La randul sau, accidentul cerebral vascular poate fi clasificat in functie de evolutie in:

  • AVC hemoragic care asociaza ruptura unei artere cerebrale
  • AVC ischemic determinat de obstructia fluxului de sange intr-un anumit teritoriu al sistemului nervos central.

Anevrismul cerebral reprezinta o dilatatie la nivelul unei artere cerebrale care poate evolua nefavorabil cu aparitia rupturii si a unui AVC hemoragic. Anevrismul cerebral poate fi de cauza genetica sau se poate datora actiunii unor factori externi de tipul traumatismelor cranio-cerebrale si al celor care tin de stilul de viata al pacientului - fumat, consum cronic de alcool, abuz de substante, surmenaj psihic.

Tipuri de anevrism cerebral

Anevrismele cerebrale pot fi clasificate in functie de aspectul caracteristic al dilatatiei dupa cum urmeaza:

  • Anevrism cerebral sacular – Berry implica dilatarea unei artere cerebrale sau o ramificatie a acesteia sub forma de sac. Acest tip de anevrism este cel mai frecvent intalnit in practica medicala curenta si se localizeaza mai ales la nivelul arterelor situate la baza creierului.
  • Anevrismul cerebral fusiform se prezinta sub forma unei dilatatii concentrice (de jur imprejurul arterei) la nivelul unei artere cerebrale si este mai putin intalnit in practica medicala curenta;

In functie de evolutie, anevrismele pot fi rupte - urgente neurochirurgicale si anevrisme cerebrale nerupte care beneficiaza de tratament preventiv si monitorizare imagistica periodica.

Investigatiile imagistice in diagnosticarea anevrismului cerebral

Anevrismul cerebral este suspicionat de catre medicul neurolog in prezenta simptomatologiei clinice a pacientului si se confirma prin efectuarea urmatoarelor investigatii:

  • Tomografie computerizata (CT) aceasta investigatie imagistica utilizeaza radiatii X pentru redarea detaliilor anatomice ale creierului sub forma de imagini 2D. Investigatia poate implica uneori necesitatea administrarii unei substante de contrast (angiografie CT) pentru vizualizarea mai facila a circulatiei sangvine cerebrale si a unui eventual anevrism la acest nivel.
  • Rezonanta magnetica nucleara (RMN) aceasta investigatie imagistica utilizeaza un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale creierului de tip 2D sau 3D. Angiografia prin RMN poate evalua vascularizatia cerebrala in detaliu cu evidentierea unui eventual anevrism la acest nivel.
  • Angiografia cerebrala presupune insertia unui cateter de dimensiuni reduse la nivelul unei artere periferice situate de obicei inghinal si directionarea acestuia pana la nivel cerebral. Dupa plasarea cateterului la nivelul arterei cerebrale vizate, medicul introduce o substanta de contrast care permite observarea particularitatilor anatomice ale arterelor prin diseminare agentului la nivelul fluxului sangvin. Aceasta investigatie este recomandata pacientilor  cu simptomatologie sugestiva, in cazul carora nu s-a putut decela prezenta unui anevrism cerebral dupa efectuarea altor tipuri de analize.

Avantajele examinarii CT si RMN/ IRM

Examenul CT si scanarea RMN fac parte din categoria investigatiilor imagistice din ce in ce mai utilizate pentru evaluari medicale, diagnostic si monitorizare a mai multor afectiuni medicale.

Ambele au capacitatea de a reproduce imagini din interiorul corpului, cu o acuratete mult superioara radiografiilor si/ sau ecografiilor obisnuite.

Diferenta fundamentala dintre Computer Tomografia - CT si Rezonanta Magnetica Nucleara - RMN/ Imagistica prin Rezonanta Magnetica - IRM, este tehnologia folosita. CT-ul se bazeaza pe razele X pentru obtinerea imaginilor, iar RMN-ul/ IRM-ul se bazeaza pe camp magnetic si unde radio pentru obtinerea imaginilor.

In functie de patologie, medicul recomanda investigatia necesara, CT sau RMN. Pentru monitorizarea patologiei, tot medicul specialist va indica intervalele la care se vor efectua examinarile. De asemenea, este important de mentionat faptul ca in cazul CT-ului, expunerea la razele X depinde de zona corpului care este supusa examinarii, astfel ca nu se poate preciza la modul general un numar maxim de investigatii CT care se pot face intr-un an spre exemplu.

Scanarea RMN/ IRM nu presupune utilizarea razelor X, prin urmare, este sigura si posibila efectuarea scanarii de cate ori recomanda medicul.

Avantajele acestor tehnologii medicale sunt uriase:

  • Scanarile CT, respectiv RMN sunt testari nedureroase pentru pacient
  • Au caracter non-invaziv
  • RMN-ul/ IRM-ul se poate repeta de cate ori este necesar fara riscuri pentru sanatate
  • Imaginile captate in urma scanarii reproduc cu minutiozitate structuri ale corpului, de aceea contributia lor este majora in diagnosticarea si evaluarea:
  • anevrismelor cerebrale
  • tumorilor creierului si ale coloanei vertebrale
  • leziunilor la nivelul creierului si coloanei vertebrale survenite in urma traumatismelor
  • inflamatiei maduvei spinarii
  • sclerozei multiple
  • accidentelor vasculare cerebrale.

Totodata, scanarile RMN/ IRM sunt utile in patologia cardioasculara pentru:

  • Evaluarea anatomiei si functiei camerelor inimii (atriu, ventricul), valvelor, dar si a vaselor de sange (dimensiune, flux) si a structurilor aferente
  • Diagnosticarea bolilor cardiovasculare – infectii, tumori, inflamatii, patologii congenitale
  • Evaluarea efectelor bolii arteriale coronariene.

Computer tomografia (CT) se utilizeaza cu precadere pentru:

  • Diagnosticarea diferitelor tipuri de tumori maligne, cancer pulmonar spre exemplu
  • Fracturi osoase
  • Hemoragii interne
  • Boli inflamatorii intestinale precum colita ulcerativa sau boala Crohn
  • Leziuni ale creierului si maduvei spinarii.

Tratament anevrism cerebral

Tratamentul simptomatic al pacientilor cu anevrism cerebral este efectuat in scopul diminuarii simptomatologiei bolnavului si prevenirea aparitiei de complicatii reprezentate de hemoragiile subarahnoidiene. Terapia medicamentoasa a anevrismelor cerebrale include in mod frecvent:

  • Antialgice pentru diminuarea cefaleei
  • Blocante ale canalelor de calciu care previn aparitia vasospasmului ce poate determina ruptura anevrismala, prin blocarea cailor de intrare ale calciului in peretele vaselor de sange.
  • Administrarea intravenoasa de vasodilatatoare pentru combaterea ischemiilor cerebrale determinate de ingustarea vaselor de sange.
  • Medicatia anticonvulsivanta poate fi utilizata la pacientii care prezinta crize de tip convulsiv cauzate ruperii unui anevrism cerebral.

Montarea de catetere sau sunturi ventriculo-peritoneale are ca scop reducerea presiunii intracraniene produsa de acumularea de lichid cefalorahidian asociata ruperii unui anevrism cerebral. Interventia presupune montarea unui cateter la nivel cerebral sau spinal si atasarea acestuia la un sistem colector pentru evacuarea LCR acumulat in spatiul subarahnoidian. Sistemele presupun montarea unui tub flexibil de silicon prevazut cu o valva ce se deschide la nivelul cavitatii abdominale si permite evacuarea continua a LCR de la nivel subarahnoidian.

Recuperarea pacientilor care au suferit de ruptura anevrismala cu hemoragie subarahnoidiana poate cuprinde:

  • Terapie fizica
  • Terapie ocupationala
  • Consiliere psihoemotionala pentru redobandirea abilitatilor pierdute si a calitatii vietii pacientului de dinainte de evenimentul vascular acut.

Operatie anevrism cerebral

Tratamentul etiologic al anevrismelor cerebrale are ca scop indepartarea dilatatiei de la nivelul peretului arterial cerebral si se efectueaza prin intermediul:

  • Pensarii anevrismului cerebral - medicul neurochirurg localizeaza anevrismul si plaseaza un clips la nivelul vasului de sange care il alimenteaza, pentru sistarea fluxului circulator la nivelul cavitatii anevrismale.
  • Tratamentului endovascular- o procedura terapeutica minim-invaziva care presupune inserarea unui cateter arterial periferic si directionarea blanda a acestuia pana la nivelul anevrismului. Ulterior medicul trombozeaza si inchide anevrismul prin plasarea unor fire de platina la nivelul cavitatii anevrismale.

Ambele tipuri de interventii prezinta riscul de aparitie al unui AVC ischemic sau AVC hemoragic, astfel incat optiunile terapeutice trebuie prezentate in detaliu pacientului, inainte de initierea tratamentului.

Montarea de stenturi cerebrale reprezinta o metoda noua de tratament utilizata cu succes in cazul pacientilor cu anevrism cerebral si presupune devierea circulatiei fluxului sangvin care alimenteaza cavitatea anevrismala. Acest tip de tratament este util in special in tratarea anevrismelor de dimensiuni crescute care nu pot fi abordate intr o maniera sigura prin intermediul neurochirurgiei clasice sau a celei interventionale minim-invazive.

 

Daca va confruntati cu oricare dintre simptomele mentionate anterior, dureri intense de cap, greata, varsuri, tulburari de vedere sau stari de confuzie, programati o vizita la medicul dumneavoastra pentru un consult si investigatii medicale. In functie de anamneza si de rezultatele investigatiilor, acesta va poate recomanda o vizita un alt medic specialist neurolog. Atitudinea precauta in privinta sanatatii salveaza vieti.

 

Referinte:

 

Data publicării 07.02.2023
Data ultimei actualizari 21.04.2023