Un nodul mamar reprezinta o masa de tesut din interiorul sanului, care se formeaza prin inmultirea necontrolata a celulelor mamare intr-o zona a sanului.
Unul dintre cele mai utile gesturi este autopalparea mamara lunara, care poate detecta noduli mamari de dimensiuni relativ reduse. Inutil de a preciza faptul ca descoperirea unui nodul mamar impune controlul medical imediat cu evaluarea acestuia si stabilirea unui diagnostic corect.
Sa spunem ca sunteti in cursul autopalparii lunare si dintr-o data simtiti o formatiune nou aparuta, de consistenta crescuta, net delimitata fata de tesutul din jur. Ati descoperit un nodul mamar.
Ce se intampla acum?
In primul rand, nu intrati in panica! Marea majoritate (aprox. 85%) a nodulilor mamari sunt benigni, adica sunt de natura necanceroasa, mai ales la pacientele sub 40 de ani. Mai mult, peste aceasta varsta, daca aveti mamografii anterioare care nu au gasit nimic, sansele sunt si mai bune ca nodulul mamar nou aparut sa fie benign. In cazul unui cancer sunt modificari ale mamografiei ce sunt vizibile mult timp inainte sa se poata palpa vreun nodul.
Insa cum stim daca nodulul palpat este benign sau malign? Care sunt cauzele nodulilor benigni Acestia dispar singuri?
Caracteristicile nodulilor la san
Sanii sunt formati din grasime, tesut conjunctiv fibros, vase de sange, nervi, tesut glandular mamar organizat intr-un sistem complex de lobuli si ducturi galactofore. Anatomia sanului face in primul rand ca glanda sa fie neomogena, micronodulara.
Nodulii mamari totusi se disting fata de fondul mamar neomogen.
Nodulul poate fi dur si imobil precum un sambure de cireasa, sau moale, plin de lichid, ce aluneca printre degete ca un bob de strugure. Poate fi intre 5 mm si cativa cm, desi nodulii mamari voluminosi sunt destul de rari. Nodulii mobili, care aluneca printre degete sunt mai degraba benigni, pe cand cei duri si fixati la tesuturile adiacente ridica suspiciunea de malignitate.
Totusi nu se poate spune ca toti nodulii benigni sunt mobili si toti cei maligni sunt fixati. Desi de regula se confirma teoria, singura metoda de a afla 100% este de a apela la un specialist care va va consulta si va face cateva investigatii, precum ecografie, mamografie, punctie-biopsie (prin care medicul foloseste un ac fin pentru a extrage un fragment mic din nodul ce va fi apoi investigat microscopic pentru a se afla natura sa).
Alt amanunt demn de retinut este faptul ca nodulii pot fi diferentiati prin durerea produsa. De obicei cancerul mamar nu doare, pe cand nodulii mamari benigni de cele mai multe ori sunt insotiti de durere; totusi exista exceptii si de la aceasta regula.
Nu toti nodulii benigni vor necesita investigatii amanuntite. Daca este descoperit spre exemplu un nodul chistic (plin cu lichid), inainte de menopauza, acesta poate fi tinut sub observatie cateva luni. Daca dispare la control, atunci se va sti ca nodulul era de natura benigna, cel mai probabil legat de fluctuatiile hormonale asociate cu ciclul menstrual.
Lady Prevent Plus |
Women Check-up Essentials |
Intimate Ready |
Tipuri de noduli mamari benigni
Mastoza fibrochistica – o nodularitate generala a tesutului mamar; cea mai frecventa afectiune benigna ce duce la perceperea de noduli mamari, afecteaza aproximativ 50% dintre femei. Aceste transformari se manifesta prin tesut mamar de consistenta crescuta, fibros, uneori dureros; poate sa apara o ingrosare a intregului tesut mamar, sau un chist foarte bine definit. Aceste transformari, legate de fluctuatia hormonilor sexuali, se pot accentua dupa 40 de ani si se estompeaza dupa menopauza. Uneori, medicul poate recomanda diminuarea aportului de sare si cofeina, pentru a diminua retentia de lichide. Alteori se pot recomanda diferite tratamente ce duc la incetinirea modificarilor. Rareori pot sa apara modificari fibrochistice ce au un aspect imagistic suspect, ducand la biopsia leziunii pentru a ajunge la un diagnostic corect.
Chisturi simple – legate de mastoza fibrochistica, acestea sunt formatiuni rotunde sau ovalare pline cu lichid, pana la cativa centimetri diametru. Pot deveni dureroase si se pot mari in volum inainte de menstruatie, simptomele fiind diminuate imediat dupa. Medicul poate decide necesitatea unei aspiratii a lichidului pentru un diagnostic fidel. Rareori, daca un chist este neobisnuit de dureros sau voluminos, se poate decide indepartarea lui chirurgicala. Chisturile apar de obicei intre 35 si 50 ani.
Fibroadenomul – apare deseori pana la 25 ani, mai ales la pacientele ce folosesc contraceptive. Dimensiunea variaza intre cativa milimetri pana la cativa centimetri. Este mobil sub piele, de consistenta crescuta. Diagnosticul ecografic este facil, rareori se ajunge la biopsia sau excizia nodulului. Se ia in calcul excizia doar daca nodulul creste intre doua examinari, daca are un aspect atipic sau la cererea pacientei. In rest se decide tinerea sub observatie prin controale periodice. Se poate confunda uneori cu tumora Phyllodes, formatiune tumorala ce va trebui extirpata.
Steatonecroza – apare adesea in urma unor traumatisme, cu aparitia unei tumefactii ferme, mai ales la pacientele cu sani mari sau la cele obeze. Medicul va decide cel mai probabil sa urmareasca evolutia pe parcursul mai multor luni, insa poate decide si excizia chirurgicala. Uneori necroza poate produce un “chist uleios”, ce va fi aspirat cu ajutorul unui ac.
Mastita – este o infectie a ducturilor mamare, ce duce la aparitia unei tumefactii dureroase insotita de febra. Apare in principal la pacientele care alapteaza; se trateaza cu antibiotice, rar este nevoie de interventie chirurgicala.
Autoexaminarea mamara
In primul rand trebuie sa examinati sanii direct si apoi in oglinda, cu mainile in sold, cu evaluarea formei si conturului. Verificati daca apar adancituri anormale la nivelul sanului sau daca pielea capata pe alocuri aspectul unei “coji de portocala”. Trebuie verificat daca mamelonul este inversat (daca apare o adancitura acolo unde ar trebui sa fie mamelonul). Cu mainile in sold aplecati-va inainte si verificati conturul sanului.
Apoi se trece la palpare, care se face in pozitia intins pe spate. Pentru sanul drept, trebuie sa asezati o pernuta sub umarul drept; palma dreapta trebuie asezata sub cap. Palparea sanului drept se face cu cele trei degete din mijloc ale mainii stangi, pornind de la periferia glandei si palpand minutios, concentric, pana ajungeti la mamelon, apoi schimband sensul, reluati palparea pana ajungeti iar la periferie. Ulterior trebuie strans usor mamelonul pentru a verifica o eventuala secretie mamelonara. Dupa aceasta trebuie sa palpati regiunea axilara, cu mana dreapta pe langa corp, pentru a verifica aparitia vreunui nodul (ganglion).
Ce este de facut?
De asemenea trebuie retinut ca autopalparea de multe ori nu este suficienta. Exista persoane cu factori de risc suplimentari, ce vor avea nevoie un plan personalizat de investigatii. Este deosebit de util sa discutati cu medicul dumneavoastra din timp despre stabilirea unui plan de investigatii periodice (screening), personalizat in functie de factorii dumneavoastra de risc. Fie ca este vorba despre ecografie mamara, mamografie digitala, RMN sau alte investigatii, este cel mai bine ca decizia in stabilirea unui plan de screening sa fie luata impreuna cu medicul.