Analgezia: tipuri, indicatii, riscuri asociate

Conform ultimei definitii revizuite in 2020, „durerea reprezinta o experienta neplacuta de ordin senzorial si emotional care poate fi asociata sau asemanatoare cu cea cauzata de leziuni reale sau potentiale ale tesuturilor corpului”. Durerea constituie intotdeauna o experienta personala ce poate fi influentata de o multitudine de factori biologici, psihologici si sociali, in functie de etiologia care ii determina aparitia si de contextul in care se manifesta.
Analgezia: tipuri, indicatii, riscuri asociate

Durerea reprezinta o manifestare neplacuta de etiologie variata, care in anumite situatii poate fi debilitanta, cu afectarea severa a calitatii vietii de zi cu zi a pacientului, necesitand astfel instituirea unui management farmacologic adecvat fiecarui caz in parte. Din perspectiva medicala, durerea poate fi clasificata in functie de o serie de criterii distincte dupa cum urmeaza:

  • In functie de timp - durere acuta, subacuta, cronica
  • In functie de mecanismul patologic care ii induce aparitia - nociceptiva si neuropata.
  • Durerea nociceptiva apare ca rezultat al unei leziuni tisulare propriu-zise, in contextul unei functionari in parametri fiziologici a sistemului nervos central, in aceasta categorie putand fi incadrate disconfortul algic postoperator, cel asociat nasterii, artrita sau traumatismele sportive.
  • Durerea neuropata se refera la disconfortul asociat unor leziuni directe sau indirecte la nivelul unui nerv sau celor care se manifesta in contextul unui sistem nervos disfunctional, in aceasta categorie putand fi incluse neuralgia postherpetica, polineuropatia distala asociata diabetului zaharat si infectiei HIV, neuralgia de trigemen si durerea centrala post accident vascular cerebral.
  • In functie de contextul patologic pe fondul careia se manifesta - maligna sau non-maligna
  • In conformitate cu intensitatea - durere usoara, moderata si severa.

Alaturi de aceste criterii specifice, managementul farmacologic al durerii trebuie sa includa particularitatile fiecarui caz in parte care fac referire la varsta pacientului, patologia de fond acuta/cronica, eventuale adictii de opioide preexistente, gradul de functionare al rinichilor si nu in ultimul rand asocierea sau nu a unei interventii chirurgicale.

Cuprins

Ce este analgezia?

Analgezia reprezinta lipsa totala sau partiala a sensibilitatii la durere a unui organ sau anumita structura a corpului, obtinuta prin introducerea in organism a unei substante chimice cu proprietati analgezice. In categoria analgezicelor pot fi incluse mai multe clase de medicamente din care fac parte:

  • Acetaminofenul
  • Antiinflamatoarele non-steroidiene
  • Antidepresivele
  • Antiepilepticele
  • Anestezicele locale
  • Opioidele.

De cate tipuri sunt analgezicele si cum actioneaza?

Pentru a obtine efectul analgezic scontat, preparatele farmacologice trebuie administrate in conformitate cu recomandarile medicului curant in dozele si la intervalul de timp specificat de catre acesta. Mecanismul de actiune al medicatiei pentru ameliorarea durerii difera in conformitate cu clasa de analgezice din care face parte dupa cum urmeaza:

  1. Agentii non-opioizi
  • Acetaminofelul (paracetamolul) actioneaza prin inhibarea ciclooxigenazei 3 ce determina diminuarea sintezei de prostaglandine cu rol inflamator la nivelul sistemului nervos central si diminuarea durerii si a sindromului febril
  • Antiinflamatoarele non-steroidiene inhiba ciclooxigenaza de tip 1 si 2 (enzima care transforma acidul arahidonic in prostglandine cu rol inflamator) si diminueaza sinteza de prostaglandine avand atat efect analgezic, cat si antiinflamator si antipiretic
  • Medicatia antidepresiva (triciclice si inhibitori ai recaptarii de serotonina si norepinefrina) actioneaza asupra durerii prin mecanisme care includ blocarea recaptarii de serotonina si norepinefrina, dar si interactiunea cu o serie de receptori specifici alfa-adrenergici si muscarinici, diminuand disconfortul algic in special cel asociat neuropatiilor
  • Antiepilepticele ationeaza asupra canalelor de calciu voltaj dependente supraexprimate la pacientii cu durere neuropata, reducand gradul de excitabilitate neuronala la aceasta categorie de pacienti
  • Anestezicele locale stabilizeaza membrana neuronala prin inhibarea canalelor de sodiu de la nivelul suprafetei interne a membranei neuronilor, impiedicand astfel transmiterea durerii de a lungul traiectului nervos.
  1. Agentii opioizi:

Datorita afinitatii pe care au pentru receptorii de tip µ, κ si δ, opioidele pot diminua disconfortul algic fie prin efectul asupra neuronilor presinaptici prin blocarea canalelor de calciu, fie asupra celor postsinaptici prin cresterea activitatii canalelor de potasiu cu hiperpolarizarea membranelor celulare.

 

In functie de tipul de durere adresata si contextul in care se manifesta aceasta, analgezia poate fi obtinuta prin administrarea pe diferite cai a substantei active dupa cum urmeaza:

  • Acetaminofenul sau paracetamolul poate fi administrat pe cale orala sub forma, de comprimate, capsule, sirop, solutie orala sau suspensie orala, rectala sub forma de supozitor sau intravenos.
  • Antiinflamatoarele non-steroidiene pot fi administrate in mai multe moduri in conformitate cu substanta activa continuta dupa cum urmeaza: aspirina - oral (capsule, tablete) sau rectal (supozitor), diclofenac - oral, intravenos, topic (creme, geluri, plasturi, solutii) sau oftalmic, ibuprofen - oral, sau intravenos, indometacin - oral, intravenos sau rectal, meloxicam - oral sau intravenos, naproxen si celecoxib - doar pe cale orala
  • Antidepresivele triciclice care includ amitriptilina si duloxetina cu administrare orala
  • Antiepilepticele care includ gabapentinul si pregabalinul cu administrare orala
  • Anestezicele locale reprezentate in principal de lidocaina disponibila sub forma de topice si plasturi
  • Agentii opioizi (codeina, fentanil, hidrocodona, mepiridina, metadona, oxicodona) care pot fi administrati oral, transdermic, intramuscular, intravenos, subcutanat, rectal, epidural, intratecal, intranazal si la nivelul mucoaselor in functie de localizarea durerii, intensitatea acesteia si particularitatile referitoare la fiecare situatie punctuala.

Indicatiile analgeziei

Principalele indicatii de administrare ale medicatiei analgezice se refera la:

  • Ameliorarea disconfortului algic asociat interventiilor chirurgicale
  • Ameliorarea durerii care se manifesta secundar unui traumatism acut de tipul fracturilor osoase
  • Diminuarea disconfortului dureros de scurta durata de tipul cefaleei, durerilor de dinti sau cel datorat traumatismelor minore (entorse)
  • Dureri ocazionale care apar in timpul menstruatiei sau dupa efortul muscular intens (febra musculara)
  • Disconfort algic cronic asociat artritei reumatoide, patologiilor oncologice sau altor patologii cu evolutie indelungata.

Riscuri asociate analgeziei

Majoritatea preparatelor analgezice pot fi utilizate in siguranta pentru perioade scurte de timp, insa exista si situatii in care supradozarea sau utilizarea pe termen lung pentru managementul durerii creste riscul de aparitie al efectelor secundare nedorite care pot implica:

  • Suferinta hepatica sau renala
  • Senzatie de greata, pirozis (arsura in capul pieptului) sau dureri gastrice
  • Tulburari ale tranzitului intestinal (sindrom diareic sau constipatie)
  • Tulburari de ritm cardiac
  • Acufene (tiuit in urechi) sau pierderea auzului
  • Sangerari patologice ca urmare a tulburarilor de coagulare ale sangelui
  • Diminuarea efectului obtinut si aparitia dependentei de substanta in cazul opioidelor.

Analgezicele opioide se administreaza in regim special si numai la recomandarea medicului curant. Vanzarea opioidelor este controlata cu strictete deoarece pot cauza rapid adictie de substanta. Principalele semnale de alarma care ar trebui sa ridice suspiciuni cu privire la o eventuala adictie de opioide se refera la:

  • Cresterea dozei de substanta activa fata de recomandarea medicului pentru a obtine efectul analgezic initial
  • Incercari nereusite de a reduce necesarul de substanta cu mentinerea in acelasi timp a efectului terapeutic
  • Absenteism scolar sau profesional si/sau scaderea performantelor
  • Retragerea din viata sociala
  • Punerea in pericol a vietii proprii si a persoanelor din jur prin administrarea medicatiei in timpul sofatului
  • Reinnoirea frecventa a retetei medicale la intervale de timp mai scurte fata de recomandarea medicului curant.

Cand ne adresam de urgenta medicului?

Principalele situatii in care pacientii aflati sub tratament cu analgezice trebuie sa se adreseze cat mai rapid catre serviciul de urgenta includ:

  • Aparitia unei reactii alergice severe la substanta activa sau excipientii preparatului analgezic
  • Absenta tranzitului pentru gaze si materii fecale (obstructie intestinala)
  • Disconfort dureros accentuat la nivelul stomacului sau cefalee severa
  • Varsaturi in zat de cafea (sange digerat)
  • Alterari ale vazului si auzului
  • Dificultati de urinare sau eliminarea in cantitate redusa de urina cu aspect modificat
  • Coloratia galbena a pielii si sclerelor (albul ochilor)-icter
  • Cresterea in greutate in conditiile mentinerii aportului caloric.

 

Referinte:

Data publicării 28.07.2025