Electromiografie

Ce reprezinta electromiografia

Electromiografia reprezinta o procedura diagnostica utilizata pentru evaluarea gradului de functionalitate al muschilor si al nervilor motori care ii deservesc. Rezultatele EMG pot confirma prezenta unei afectiuni musculare, neuronale sau a unei disfunctii de transmitere a semnalului nervos catre muschi.

Neuronii motori transmit semnale electrice care determina contractia diferitelor grupe musculare, electromiografia fiind o investigatie capabila sa inregistreze aceste impulsuri nervoase si sa le transpuna sub forma de grafice, sunete sau valori numerice cu autorul unui calculator.

Medicul neurolog/ortoped care efectueaza electromiografia cuantifica activitatea electrica a fibrelor musculare la nivel individual sau colectiv, prin intermediul unor electrozi sub forma de ace inserate direct in muschi sau al celor cu aplicare la suprafata tegumentului. Investigatia poate fi efectuata in stare de repaus sau in timpul activitatii musculare.

Care sunt indicatiile EMG

Examenul EMG este indicata de catre medicul neurolog pacientilor care prezinta simptomatologie sugestiva pentru disfunctia musculara de tipul furnicaturilor, amortelii, slabiciunii musculare, crampelor musculare dureroase sau durere caracteristica la nivelul membrelor superioare si/sau inferioare. EMG este utilizata pentru a diagnostica si diferentia anumite patologii neuromusculare printre care se regasesc:

  • Distrofia musculara, polimiozita;
  • Miastenia gravis-o boala determinata de afectarea capacitatii de conducere ale impulsurilor electrice la nivelul jonctiunii neuro-musculare;
  • Afectiuni ale nervilor periferici care pot determina aparitia sindromului de tunel carpian, sau alte neuropatii ale membrelor superioare si pelvine-sindromul picioarelor nelinistite, sindromul crampei;
  • Scleroza amiotrofica laterala sau poliomielita-afectiuni ale nervilor motori centrali localizati la nivel cerebral sau spinal;
  • Hernia de disc-patologie care afecteaza anumite radacini nervoase emergente de la acest nivel.

Cum se realizeaza EMG

Realizarea electromiografiei cuprinde mai multe etape si anume:

  1. Inserarea electrozilor la nivelul grupelor musculare care urmeaza a fi evaluate; aceasta manevra poate determina iritatia mecanica temporara cu o crestere subita a activitatii fibrelor nervoase care deservesc grupa musculara care urmeaza a fi evaluata;
  2. Determinarea activitatii spontane in repaus complet; aceasta etapa urmareste semnalele electrice emise in conditii de repaus muscular complet; alte tipuri de activitate electrica spontana in afara celei de la nivelul placilor neuromusculare reprezinta existenta unei patologii musculare;
  3. Analiza potentialului de actiune al unitatii motrice in timpul contractiei minime: aceasta etapa a electromiografiei are ca scop obtinerea de valori specifice care ajuta medicul neurolog sa diferentieze anumite patologii neuromusculare;
  4. Analiza contractiei musculare maxime: in cadrul acestei etape, medicul stabileste limita superioara de activitate a unui muschi.

Tipuri de electromiografie

In functie de simptomatologia si istoricul de boala al pacientului, electromiograful poate fi utilizat pentru efectuarea mai multor tipuri de investigatii si anume:

  • Electroneurografie fara ac- studiu al conducerii nervoase care presupune stimularea nervilor printr o descarcare electrica de mica intensitate prin intermediul electrozilor aplicati la suprafata tegumentului; acest tip de EMG investigheaza vitezele de conducere nervoasa cu electrozi de suprafata;
  • Electromiografie cu ac- EMG cu ac presupune introducerea la nivel muscular al unui ac care contine un electrod microscopic pentru inregistrarea activitatii electrice la nivelul fibrelor musculare;
  • Electromiografie cu stimulare electrica repetitiva; este utilizata pentru diagnosticarea afectiunilor de jonctiune neuromusculara de tipul miasteniei gravis si botulismului si presupune aplicarea de stimuli electrici pe traseul unui nerv, urmata de culegerea raspunsului motor cu electrozi de suprafata aplicati la nivelul muschiului studiat; stimulii sunt aplicati in mod repetitiv si au intensitate supramaximala;
  • Electromiografie analiza tremor: acest tip de EMG cuantifica frecventa miscarilor ritmice involuntare si oscilatorii la pacientii cu Parkinson;
  • Electromiografie cu teste vegetative: electromiografia pentru sistemul nervos vegetativ este utilizata pentru diagnosticarea anumitor patologii ale sistemului nervos autonom (care controleaza ritmul cardiac, respiratia, salivatia, transpiratia, secretia hormonala si nu numai) de tipul: polineuropatiilor cu implicare vegetativa de tip paraneoplazica sau genetica, sincopele de etiologie necunoscuta, insuficienta autonoma primara si de asemeni poate fi utilizata pentru realizarea diagnosticului diferential intre atrofia multisistemica si boala Parkinson.

Pregatirea pentru EMG

Electromiografia cu ac implica un risc minim de sangerare astfel incat pacientii care se afla sub tratament anticoagulant trebuie sa se adreseze medicului curant, in vederea ajustarii dozelor sau intreruperea temporara a tratamentului inainte de efectuarea acestui tip de investigatie.

Inainte de realizarea EMG este recomandat ca pacientul sa efectueze un dus fara a aplica lotiuni sau creme de corp, deoarece aceste produse de ingrijire pot interfera cu transmiterea si inregistrarea semnalelor electrice. Se recomanda adoptarea unei vestimentatii lejere care sa permita aplicarea electrozilor la nivelul zonelor de interes vizate: membre inferioare si/sau superioare, torace anterior sau posterior.

In situatia in care pacientul a fost expus la temperaturi scazute cu putin timp inainte de efectuarea investigatiei, este important ca acesta sa se incalzeasca inainte de efectuarea testului deoarece contractiile musculare involuntare datorate frigului, poate afecta acuitate rezultatelor finale.

In anumite cazuri, medicul neurolog/ortoped poate recomanda pacientului sa evite consumul de energizante, cafea si tutun in orele care preceda investigatia.

Interpretarea rezultatelor electromiografiei

Interpretarea rezultatelor electromiografiei este realizata de catre medicul specialist imediat dupa finalizarea investigatiei, urmand ca pacientul sa fie informat cu privire la confirmarea sau infirmarea neuropatiei suspicionate initial.

Intrebari frecvente referitoare la EMG

Cat de dureroasa este electromiografia?

Electromiografia cu ac reprezinta o investigatie minim invaziva care poate determina un disconfort temporar pacientului in timpul examinarii, insa acesta dispare imediat dupa indepartarea electrozilor. EMG cu stimulare electrica repetitiva poate determina un minim disconfort local, resimtit de catre pacient sub forma de fasciculatie in momentul trecerii curentului de a lungul fibrelor nervoase.

In ce conditii poate fi realizata EMG?

Electromiografia poate fi efectuata in conditii de ambulator in timpul unei vizite la cabinetul medicului neurolog/ortoped sau in conditii de spital, in cazul pacientilor care au necesitat internare pentru efectuare de investigatii extinse sau administrare de tratament care necesita monitorizare.

Cat dureaza electromiografia?

Durata medie a unei electromiografii este cuprinsa intre 30 si 90 de minute.

Care sunt contraindicatiile EMG?

Stimularea electrica este contraindicata la pacientii cu defibrilatoare implantabile de tipul pacemakerelor deoarece pot interfera cu activitatea acestora. Pacientii cu infectii cutanate sau edeme severe nu pot efectua electromiograma cu ac la nivelul zonelor afectate.

Consultant medical:
Dr. Teodora TRUSCA