Veganismul si raw veganismul ca stil de viata

Chiar daca termenul de veganism si derivatele de la acesta au fost utilizata abia incepand cu anii 40, arheologii au demonstrat existenta acestor concepte inca de acum 2000 de ani in urma. In anul 500 inainte de Hristos, filozoful si matematicianul grec Pitagora si discipolii sai practicau veganismul in principal din motive etice si religioase. Aceleasi concepte asupra alimentatiei si a stilului de viata au fost intalnite si la budisti, hindusi si adeptii jainismului (miscare de reforma in cadrul hinduismului care are la baza invataturile fondatorului Mahavira).
Veganismul si raw veganismul ca stil de viata

Societatea Vegana contemporana a revizuit si completat definitia veganismului afirmand faptul ca acest stil de viata implica excluderea alimentelor de origine animala si, in plus, promoveaza dezvoltarea si utilizarea de alternative blande cu animalele si mediul inconjurator. In contextul actual al cresterii poluarii, si implicit al incalzirii globale, prin utilizarea combustibililor fosili neregenerabili si exploatarea padurilor si a animalelor, veganismul a luat din nou amploare in viata cotidiana.

Veganismul ca stil de viata este adoptat in prezent de numeroase persoane publice si actori care incearca astfel sa atraga atentia asupra efectului negativ pe care il au schimbarile climatice generate de utilizarea fara discernamant a resurselor finite asupra planetei si a umanitatii.

Cuprins

Ce este veganismul?

Veganismul constituie un stil de viata al carui principiu cardinal este acela de a trai in armonie cu natura, excluzand exploatarea resurselor planetei in toate formele ei, indiferent ca este vorba despre cruzime impotriva animalelor, crearea de deseuri textile, plastice si de orice alta categorie si defrisarea extinsa a padurilor cu distrugerea unor ecosisteme intregi.

Tipuri de vegetarieni

Din perspectiva regimului alimentar, veganismul poate fi clasificat in mai multe categorii, in conformitatea cu gradul de restrictie pe care il impune referitor la consumul de carne si alte produse de origine animala dupa cum urmeaza:

  • Lacto ovo vegetarianismul care permite consumul de lactate si oua, excluzand din alimentatie carnea
  • Lacto vegetarianismul care exclude consumul de oua, insa le permite pe cele lactate
  • Ovo vegetarianismul care exclude consumul de lapte si carne, dar permite consumul de oua
  • Flexitarianismul sau regimul semivegetarian care permite consumul de oua, lactate si ocazional carne de pui, peste si fructe de mare
  • Pescatarianismul care pe langa celelalte grupe alimentare, permite consumul de peste si fructe de mare, excluzand insa toate celelalte tipuri de carne
  • Veganismul care exclude din alimentatie toate produsele de origine animala inclusiv carne, lapte, oua, miere si nu numai.

Regimul vegan

Principalele grupe alimentare permise de catre regimul alimentar vegan includ:

  • Cereale integrale - orez brun, quinoa, mei, boabe de grau sau hrisca, paine, paste
  • Legume crude sau fierte trebuie sa includa verdeturi cu frunze, crucifere si radacinoase cu amidon
  • Fructe proaspete sau uscate - se recomanda limitarea consumului de suc de fructe natural obtinut prin stoarcere/presare deoarece acesta contine o cantitate crescuta de zahar care se absoarbe mult mai repede in absenta fibrelor din pulpa
  • Nuci si seminte de in, canepa si chia, alaturi ulei obtinut din acestea prin presare la rece.

Grupele alimentare excluse din regimul alimentar vegan cuprind:

  • Carnea de orice fel (peste, porc, pui vita, vanat)
  • Fructe de mare
  • Oua
  • Lapte si produse derivate
  • Miere
  • Polen
  • Propolis
  • Laptisor de matca
  • Gelatina si alti aditivi alimentari obtinuti din animale (carmina, selac)
  • Vitamina D3 de origine animala si acizi grasi omega 3 derivati din peste.

Alimentatie vegana intre riscuri si beneficii

  • Principalele beneficii ale alimentatiei vegane includ mentinerea unui indice de masa corporal optim inaltimii, al valorilor glicemice si a starii de sanatate a sistemului cardiovascular. Studiile desfasurate pana la momentul actual atesta faptul ca alimentatia vegana este mult mai eficienta pentru diminuarea zaharului din sange, a colesterolului total si a fractiunii nocive ale acestuia (LDL), in comparatie cu alte tipuri de diete alimentare. Citeste si despre dieta DASH pentru reducerea si prevenirea hipertensiunii
  • Adoptarea unei diete vegane este benefica pacientilor cu diabet deoarece contribuie la cresterea sensibilitatii la insulina a tesuturilor periferice cu utilizarea corespunzatoare a glucozei si evitarea transformarii acesteia in depozite adipoase.
  • Veganii asociaza de regula risc diminuat de patologii cardiovasculare, dieta alimentara adoptata de catre acestia, avand rol de mentinere in limite normale a valorilor tensiunii arteriale si de diminuare a proceselor aterosclerotice.

Alte beneficii aduse asupra starii de sanatate a organismului de catre dietele vegane se refera la diminuarea riscului de aparitie al patologiilor tumorale, ameliorarea simptomelor artritei, mentinerea functiei renale optime si reducerea riscului de aparitie al bolii Alzheimer.

Principalele neajunsuri ale dietelor vegane se refera la deficitele nutritionale care se pot instala ca urmare a aportului insuficient de vitamine (in special B12), acizi grasi omega 3 si aminoacizi esentiali proveniti din carne.

Dietele vegane pot implica in anumite situatii cresterea consumului de alimente procesate (burgeri vegani, carnati vegani) care contin cantitati semnificative de aditivi alimentari, zahar si sare, cu efect nociv asupra organismului. Deficitul de calciu si vitamina D constituie un alt risc asociat dietelor vegane, acest neajuns putand cauza aparitia fragilitatii osoase si al fracturilor spontane in conditii de efort minim.

Ce inseamna raw vegan?

Raw veganismul reprezinta un tip de dieta particulara care combina doua principii, si anume, veganismul si consumul alimentelor in stare cruda neprocesate termic. O persoana raw vegana consuma exclusiv produse vegetale ca atare sau minim procesate termic la temperaturi mai mici de 40-48 de°C. Conceptul de raw vegan a fost initial introdus in societate la mijlocul secolului XIX de catre un preot presbitarian ca o metoda de evitare a imbolnavirilor.

Riscurile si beneficiile dietei raw vegane

Principalele beneficii ale dietelor raw vegane se refera la imbunatatirea starii de sanatate a sistemului circulator prin normalizarea valorilor tensionale si scaderea riscului de aparitie al bolilor cardio vasculare, diminuarea proceselor aterosclerotice prin reducerea nivelurilor serice ale LDL colesterolului si al riscului de diabet zaharat.

Consumul unor cantitati crescute de fibre vegetale imbunatateste starea de sanatate a sistemului digestiv ameliorand manifestarile clinice asociate sindromului de colon iritabil, boala Crohn si colita ulcerativa.

Una dintre cele mai mari provocari ale dietelor raw vegane este reprezentata de asigurarea necesarului zilnic de vitamine si minerale pentru o buna functionare a organismului. Deficitul de vitamina B12 asociat acestui tip de regim alimentar poate cauza:

  • Infertilitate
  • Anemie
  • Tulburari de functionare ale sistemului nervos central
  • Afectiuni cardiace si osoase.

Pierderea masei musculare si a celei osoase observata la persoanele raw vegane sunt cauzate de  aportul insuficient de vitamina D si calciu, iar degradarea danturii apare ca urmare a consumului in cantitati crescute a citricelor si fructelor acide care afecteaza smaltul dintilor.

Nutritionistii afirma faptul ca dieta raw vegana cauzeaza aparitia infertilitatii feminine ca urmare a tulburarilor ciclului menstrual ce se refera in mod frecvent la amenoree, acest fapt fiind datorat in principal aportului insuficient de grasimi necesare pentru sinteza de precursori hormonali (colesterolul este principalul precursor hormonal).

Flexitarianismul

Bazele dietei flexitariene au fost puse de catre Dawn Jackson Blatner, o dieteticiana de origine americana care a publicat in 2009 cartea intitulata Flexitarian Diet: The Mostly Vegetarian Way to Lose Weight, Be Healthier, Prevent Disease, and Add Years to Your Life. Dieta flexitariana permite consumul in cantitati moderate a produselor de origine animala, dar se bazeaza in principal pe aportul crescut de fructe, legume si cereale integrale.

Similar veganismului si raw veganismului, flexitarianismul reduce riscul de aparitie al diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale, contribuind la dobandirea si mentinerea unei greutati corporale optime si ameliorarea anumitor patologii intestinale de tipul bolii Crohn. Adoptarea incorecta a unui regim semi-vegetarian de tip flexitarian poate genera insa deficit de vitamina B12, zinc, fier, calciu si acizi grasi omega 3, privand organismul de efectele benefice ale acestor compusi.

Dieta bazata pe consumul de plante

Dieta pe baza de vegetale include fructe, legume, nuci, seminte, cereale integrale fara a exclude consumul ocazional de carne si produse lactate. Un exemplu de dieta bazata pe consumul de vegetale este cea de tip mediteranean care incurajeaza aportul zilnic de fructe si legume proaspete, de cateva ori pe saptamana al pestelui, fructelor de mare, puiului, oualor, branzei si iaurtului si ocazional al altor tipuri de carne si dulciuri.

Dieta de tip mediteranean bazata pe consumul preponderent de vegetale și cereale integrale prezinta o serie de beneficii asupra starii de sanatate care include:

  • Diminuarea riscului de aparitie al bolilor de inima
  • Diminuarea riscului de sindrom metabolic
  • Diminuarea riscului de diabet zaharat
  • Diminuarea riscului in cazul anumitor tipuri de patologii oncologice (in special cancer de colon, san si prostata) si al depresiei.

Principalele dezavantaje ale dietei meditareneene includ riscul de castig ponderal asociat consumului in cantitati crescute de nuci si ulei de masline, anemie asociata scaderii fierului si hipocalcemie.

Importanta alimentatiei pentru sanatatea noastra

Alimentatia are o implicare majora in starea de sanatate a organismului prin influenta sa asupra compozitiei si diversitatii florei intestinale care asigura imunitatea dar si asupra metabolismului.

Universitatea din Sydney a publicat in 21.04.2025 un articol in Jurnalul International al Obezitatii care afirma faptul ca aportul crescut de zahar si grasimi afecteaza cognitia prin actiunea patologica a acestor compusi asupra hipocampului, regiunea din creier implicata in orientarea in spatiu si formarea memoriei.

Pe baza studiilor efectuate recent a fost realizata o clasificare a dietelor aflate in topul preferintelor in anul 2024, pe primul loc situandu-se regimul alimentar bazat pe consumul de plante, urmat apoi de dieta mediteraneana, dieta keto sau clean keto, mancatul pe indelete (mancatul incet pentru a savura ingredientele), regimul flexitarian si dieta pentru longevitate (recomanda consumul de vegetale bogate in fibre, cereale integrale si proteine de origine animala in cantitati moderate).

La nivelul Statelor Unite ale Americii, un articol publicat in ianurie 2025 afirma faptul ca dieta mediteraneeana se afla pe locul I in topul preferintelor americanilor pentru al optulea an consecutiv, fiind adoptata din ce in ce mai des datorita beneficiilor pe care le are asupra sanatatii sistemului digestiv, al celui metabolic si nervos.

Sanatatea organismului trebuie construita pas cu pas, zilnic, cu fiecare alegere pe care o facem din punct de vedere al alimentatiei si al stilului de viata. Starea de bine a organismului reprezinta atat responsabilitatea medicului care are insarcinarea de a preveni anumite patologii, de a restabili homeostazia diferitelor sisteme si organe ale corpului si de a stopa sau incetini eventuale procese patologice aflate in desfasurare, cat mai ales a pacientului, prin stilul de viata pe care il adopta. 

 

Referinte:

Data publicării 15.05.2025