Medicover
Ce este cancerul de col uterin?
Cancerul de col uterin este o afectare a colului uterin, data de cele mai multe ori de infectia cu un Papilloma virus, o leziune care evolueaza in timp, cu putine simptome, astfel ca pacienta se poate adresa medicului tarziu, in cazurile in care nu a efectuat screening-urile anuale recomandate.
Simptomele cancerului de col
Cancerul de col uterin se poate manifesta prin sangerare intermenstruala sau dupa un contact sexual, mai putin prin durere. Nu este un cancer dureros si din acest motiv pacienta merge tarziu la doctor, in stadii avansate ale bolii. Din pacate, leziunea de pe col nu doare, iar daca apare durere se intampla in faze avansate ale bolii. Secretiile modificate ca aspect sau miros mai pot fi un semnal de alarma, ca ceva nu este in regula. Din acest motiv, este foarte important ca, anual, sa fie facute teste de screening.
Factorii de risc pentru cancerul de col
Contactele sexuale neprotejate, viata sexuala inceputa devreme si partenerii multipli sunt factorii care cresc mult riscul de contractare a unei tulpini Papilloma virus. Din acest motiv este necesara si importanta educatia tinerilor, cat mai precoce, pentru evitarea unei sarcini, dar si pentru bolile cu transmitere sexuala.
De la ce varsta apare cancerul de col?
Leziunile de tip cancer de col uterin pot sa apara chiar si la 23, 24 de ani. Aceasta se poate intampla atunci cand pacientele isi incep viata sexuala devreme si pot contacta, de la primele contacte sexuale, un tip de virus mai agresiv. Tulpinile 16 si 18 sunt cunoscute pentru agresivitate crescuta si cu evolutie de la o leziune simpla catre una mai grava in timp mai scurt. ”Am vazut paciente care dupa un singur contact, poate chiar primul, s-au prezentat cu condilomatoza vulvara si vaginala. Deci primul contact poate fi infectant, daca suntem mai putini informati si nu stim ca putem intra in contact cu infectia HPV”, a completat dr. Tatiana El Hok.
Ce inseamna screeningul de col uterin?
Screeningul este o metoda de investigatie prin care medicii pot tria pacientele care au o leziune tratabila, astfel incat sa nu ajunga pana la leziuni grave si cancere.
Screeningul de cancer de col uterin cuprinde urmatoarele teste:
- Cel mai des folosit este citologia cervico-vaginala, testul Babes Papanicolau. Rolul acestui test este de tria pacientele care pot avea o leziune cu potential de dezvoltare catre o leziune grava, caz in care sunt necesare investigatii suplimentare pentru a stabili exact diagnosticul.
- In paralel cu testul Babes Papanicolau se poate face si testul HPV (sau genotiparea pentru Papilloma virus), infectia cu acest virus fiind cauza frecventa a aparitiei leziunilor.
- In plus, se poate folosi colposcopia si imunocitodiagnosticul, toate avand rolul de a afla care este diagnosticul exact si care este cea mai buna atitudine terapeutica.
Screeningul se recomanda a fi facut periodic pacientelor cu varste intre 21 si 65 de ani. Screeningul de col uterin se face anual. Atunci cand exista suspiciuni de prezenta a unei leziuni, pacientele pot fi chemate mai des la control.
Cum se face/In ce consta screeningul de col uterin?
Screeningul se face in timpul unui consult ginecologic de rutina si consta in recoltarea unui strat de celule din zona cervico-vaginala, care este trimis apoi catre laborator. Exista mai multe metode de recoltare, iar cea mai des folosita este citologia in mediu lichid, pentru ca se analizeaza un numar mai mare de celule, iar analiza are o sensibilitate mai mare de a detecta posibilele leziuni.
Screeningul nu este dureros. Este important de stiut ca in cadrul Ministerului Sanatatii exista un program de screening pentru paciente, iar acesta poate fi decontat prin Casa de Asigurari de Sanatate. Altfel spus, cu bilet de trimitere de la medicul de familie, analiza este gratuita daca unitatea medicala are contract cu Casa de Asigurari.
Daca rezultatul testului Babes Papanicolau indica suspiciuni, care sunt pasii urmatori?
Atunci cand la screeningul anual rezultatul testului Papanicolau este unul cu modificari, in functie de acestea, medicii aleg sa completeze investigatiile: unele se refera la infectiile cu Papilloma virus, motiv pentru care se recomanda colposcopia – este o investigatie care se face cu un microscop, cu care se vizualizeaza aspectul colului si eventualele leziuni, care nu pot fi vazute cu ochiul liber. Se mai foloseste imunocitodiagnosticul CINTEC-ul. Aceasta este o analiza care, ne-a spus dr. Hok, ”ne ajuta sa apreciem viteza cu care se dezvolta leziunea catre o leziune mai grava. Spre exemplu, daca avem un Papanicolau modificat, am constatat ca exista o leziune, trecem la urmatorul pas. Facem atunci si imunocitodiagnostic pentru a sti la ce sa ne asteptam, la o evolutie mai grava sau nu. Atunci cand avem dubii, cand leziunea pare de un grad minor, dar noi, medicii, vrem sa stim daca intervenim sau chemam pacienta mai des si temporizam. Ne ajuta sa alegem abordarea si tratamentul potrivite, astfel incat sa nu ne trezim cu o evolutie catre o leziune grava”.
Exista posibilitatea ca un cancer de col uterin sa nu fie depistat in urma screeningului?
Testul Babes Papanicolau nu are o sensibilitate 100% astfel incat sa descopere 100% dintre leziuni. Pot fi insa cazuri cand leziunea exista, medicul nu a observat-o, pacienta nu are simptome, iar rezultatul testului Papanicolau este in limite normale. ”La urmatorul control anual, leziunea poate evolua, dar nu este posibil ca o leziune cu grad scazut sa se transforme in cancer. Evolutia nu este atat de scurta. Efectuand regulat testul Papanicolau, leziunea respectiva va fi depistata”, ne-a mai spus dr. Tatiana El Hok.
In afara de HPV, care mai pot fi cauzele cancerului de col uterin?
Alte cauze ale cancerului de col uterin, mai rare decat infectia cu HPV, mai pot fi infectiile repetate, contactul sexual cu multi parteneri, pentru ca duce la riscul de contractare a diverselor infectii cu virusi si bacterii care intretin o infectie cronica. Acestea pot duce, in timp, la dezvoltarea unei leziuni in lipsa diagnosticului si a unui tratament potrivit.
Poate fi si o cauza genetica?
”Din punct de vedere al leziunilor de pe colul uterin, mai putin poate fi vorba despre o mostenire genetica, insa descoperirile recente ale cauzei aparitiei cancerului ne spun ca din ce in ce mai mult genetica este implicata. Astfel, pot fi si gene care sunt mostenite sau pot fi gene modificate in organ sau in corpul nostru, in general, la nivelul ADN-ului, care pot duce la dezvoltarea cancerului. Dar trebuie sa existe un motiv pentru care sa se declanseze aceasta modificare a genelor. Astfel, nu avem din punct de vedere genetic o predispozitie catre cancer de col uterin” a spus dr. Hok.