Hipotiroidismul: de la simptome la complicatii

Tiroida este o glanda cu structura foliculara in forma caracteristica de fluture, divizata in 2 lobi, drept si stang, uniti printr-un istm. Tiroida este localizata la nivelul regiunii cervicale, anterior traheei. Din perspectiva biologica, glanda tiroida este alcatuita din tesut folicular cu rol secretor si stroma conjunctivala bogat vascularizata. Functia secretorie este asigurata de catre doua tipuri de celule specializate de tip folicular, implicate in sinteza hormonilor tiroidieni T3 si T 4 si respectiv parafoliculare responsabile de secretia calcitoninei.
Hipotiroidismul: de la simptome la complicatii

Sinteza de hormoni tiroidieni are loc in la nivelul structurilor foliculare si are ca substrat iodul obtinut exclusiv prin aport exogen alimentar si tiroglobulina de provenienta exclusiv endogena. Controlul functiei tiroidiene este obtinut prin implicarea axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian. Acesta este un sistem de reglare endocrina, in cadrul caruia hipotalamusul sintetizeaza TRH, care stimuleaza hipofiza sa genereze TSH-ul, ce actioneaza in final glanda tiroida sa produca hormoni tiroidieni T3 si T4.

Acest sistem de reglare functioneaza pe baza de feedback negativ, in care nivelurile serice elevate ale hormonilor tiroidieni circulanti inhiba sinteza de TRH si TSH.

Cuprins

Ce este hipotiroidia?

Hipotiroidismul este un sindrom clinic cauzat de sinteza insuficienta de hormoni tiroidieni care genereaza treptat incetinirea generalizata a proceselor metabolice, constituind cea mai des intalnita disfunctie tiroidiana.

Hipotiroidismul sau deficitul de hormoni tiroidieni afecteaza pana la 5% din populatia generala la nivel mondial, studiile estimand faptul ca la nivelul populatiei generale din Europa, prevalenta afectiunii clinic manifeste este cuprinsa intre 0.2 si 5.35%.

Hipotiroidismul subclinic asociaza de regula niveluri serice fiziologice de T4-tiroxina totala in prezenta unei cresteri a TSH-ului, hormonul de stimulare tiroidiana.

Care sunt cauzele hipotiroidiei?

Cauzele hipotiroidismului includ:

  • Deficitul de iod alimentar specific anumitor zone endemice
  • Tiroidita Hashimoto, o patologie autoimuna a glandei tiroide care interfera cu functia epiteliului folicular al acesteia.
  • Alte cauze care pot favoriza hipofunctia tiroidiana includ hipotiroidismul congenital si patologii ale glandei pituitare sau ale hipotalamusului.

Principalii factori care pot predispune la aparitia hipotiroidismului se refera la:

  • Apartenenta la sexul feminin - studiile au demonstrat faptul ca hipotiroidismul este mai frecvent diagnosticat la femei
  • Varsta - patologia este mai des intalnita la populatia cu varsta de peste 60 de ani
  • Asocierea in antecedentele patologice a unui diagnostic de gusa endemica
  • Prezenta in antecedent a unei interventii chirurgicale sau a unui tratament pe baza de iod radioactiv pentru tratarea unei patologii tiroidiene anterioare
  • Administrarea in scop terapeutic de radiatii ionizante la nivelul zonei cervicale si/sau toracelui
  • Asocierea unui istoric familial de boala tiroidiana
  • Sarcina in evolutie de cel putin 6 luni
  • Asocierea unui diagnostic de sindrom Turner.

Principalele tipuri de patologii care pot asocia tiroida hipoactiva includ:

  • Boala celiaca
  • Sindromul Sjogren
  • Anemia pernicioasa
  • Diabet de tip I sau II
  • Artrita reumatoida sau LES lupus eritematos diseminat.

Care sunt simptomele hipotiroidiei?

Simptomele pacientilor cu hipotiroidism sunt nespecifie si includ o varietate de manifestari clinice care pot include:

  1. Piele uscata, fanere (par, unghii) friabile
  2. Apnee in somn si disfonie (raguseala)
  3. Constipatie, disfagie, inapetenta si colelitiaza (constituirea de calculi biliari)
  4. Dificultati de concentrare, depresie, pseudodementa, sindrom de tunel carpian
  5. Slabiciune musculara, crampe musculare, dureri musculare si/sau articulare cu diverse localizari, senzatie accentuata de oboseala in absenta efortului fizic, care nu se remite dupa repausul nocturn
  6. Menstruatii abundente în cazul femeilor de varsta reproductiva, libido diminuat
  7. Bradicardie (frecventa cardiaca scazuta), hipotensiune.

Cum se pune diagnosticul hipotiroidiei?

Diagnosticul hipofunctiei tiroidiene este stabilit de catre medicul endocrinolog prin intermediul anamnezei, al investigatiilor de laborator si al celor imagistice.

Analizele de laborator utilizate pentru depistarea hipotiroidismului includ:

  • Determinarea valorilor serice ale TSH-ului - aceasta analiza este frecvent realizata pentru diagnosticarea afectiunilor tiroidiene, fiind utilizata si pentru screeningul diagnostic al disfunctiilor de glanda tiroida la adult si nou-nascut, monitorizarea terapiei de substitutie la pacientii cu hipotiroidism si evaluarea vindecarii persoanelor cu hipertiroidism tratat, evaluarea glandei hipofize, realizarea profilului standard de infertilitate feminina si screeningul populatiei generale cu varsta de peste 35 de ani
  • Dozarea fractiilor libere ale hormonilor T3 si T4
  • Determinarea anticorpilor anti TPO sugestivi pentru diagnosticul tiroiditei Hashimoto, predictia instalarii hipotiroidiei secundare, administrarii anumitor tipuri de substante farmacologice si evaluarea riscului pe durata sarcinii.

Ecografia tiroidiana constituie o investigatie imagistica neinvaziva care poate fi efectuata ori de cate ori este necesar si permite evaluarea dimensiunii, formei si structurii glandei tiroide. Ultrasonografia poate identifica eventuale modificari patologice care pot include formatiuni nodulare distincte, tesut fibrotic sau neomogen.

Care este tratamentul hipotiroidiei?

Tratamentul farmacologic al hipotiroidismului presupune administrarea de hormoni de substitutie pentru suplinirea functiei tiroidiene.

Levotiroxina constituie un hormon de sinteza care necesita administrare zilnica inainte de prima masa. Ajustarea dozelor de tratament este efectuata in conformitate cu valorile serice ale TSH-ului determinat initial la 6-8 saptamani de la debutul terapiei si ulterior bianual, pentru monitorizarea pe termen lung.

Trebuie sa tin regim daca am hipotiroidism?

Persoanele diagnosticate cu hipotiroidism sunt indrumate sa adopte o serie de schimbari ale regimului alimentar pentru a preveni accentuarea manifestarilor clinice asociate acestei patologii, care de regula includ:

  • Evitarea consumului de iarba de mare
  • Substituirea glutenului provenit din grau prin inlocuirea acestuia cu orez integral, hrisca, quinoa sau seminte de chia
  • Limitarea consumului de produse lactate grase si oua la 3-4 pe saptamana - aceste produse alimentare pot fi substituite cu iaurt degresat, chefir, sana
  • Evitarea alimentelor „gusogene” - soia, broccoli, conopida, varza
  • Limitarea aportului de zahar si alimente supra procesate.

Complicatiile hipotiroidismului

Principalele complicatii asociate hipofunctiei glandei tiroide se refera la:

  • Scaderea fractiei de ejectie cardiaca si cresterea rezistentei vasculare - deficitul de T3 afecteaza actiunea vasodilatatoare exercitata de oxidul nitric si prezinta efect cronotrop negativ cu instalarea bradicardiei (ritm cardiac diminuat)
  • Diminuarea fortei musculare si a tolerantei la efort a pacientului
  • Declin cognitiv datorat absentei hormonului T3 implicat in procesele de crestere neuronala si mielinizare a acestora.

 

Referinta:

 

Data publicării 02.12.2025