Medicover
Principalele conditii medicale in cazul carora poate fi recomandata in scop curativ indepartarea in totalitate a uterului includ:
- Tulburarile severe de statica pelvina
- Fibroamele uterine voluminoase
- Menoragie (sangerari uterine semnificative)
- Endometrioza insotita de sindrom algic pelvin sever
- Tumori ovariene benigne de volum crescut
- Patologii oncologice ale sistemului reproducator feminin care includ cancerul ovarian, cervical si de endometru
- Adenomioza.
Exista insa si situatii in care medicul ginecolog poate refuza histerectomia ca metoda de tratament, recomandand pacientei alte variante terapeutice, contraindicatiile relative pentru indepartarea uterului fiind reprezentate de:
- Nuliparitate (absenta nasterilor in antecedentele pacientei)
- Radioterapie la nivelul pelvisului
- Interventii chirurgicale la nivelul pelvisului in antecedent
- Existenta unor aderente si modificari patologice secundare evolutiei indelungate a unui sindrom inflamator pelvin cronic sau endometrioza
- Obezitate morbida.
Cuprins
- Cum se poate efectua histerectomia?
- Tipuri de histerectomie
- Riscuri ale histerectomiei
- Histerectomia in procesul de schimbare de sex
- Testul Papanicolau dupa histerectomie
Cum se poate efectua histerectomia?
In functie de modalitatea de abord, hiesterectomia poate fi de mai multe tipuri si anume:
- Histerectomia abdominala care implica efectuarea unei incizii abdominale deasupra osului pubian pe linia bikinilor, verticala pana la ombilic, sau mai sus de acesta, in conformitate cu patologia adresata. Acest tip de interventie se efectueaza in conditii de anestezie generala si implica o perioada mai extinsa de recuperare care poate fi cuprinsa intre 6 si 12 saptamani sau mai mult pentru cele verticale;
- Histerectomie laparoscopica sau robotica - ambele tehnici sunt minim invazive si implica efectuarea unor incizii de mici dimensiuni pentru introducerea echipamentului medical necesar interventiei. Ca si in cazul abordului clasic, acest tip de interventii minim invazive se efectueaza in conditii de anestezie generala, insa durata de recuperare postoperatorie este diminuata considerabil fiind cuprinsa intre 2 si maxim 6 saptamani;
- Histerectomia vaginala (histeroscopica) reprezinta cea mai putin invaziva metoda de excizie chirurgicala a uterului, insa poate fi utilizata numai in anumite conditii care exclud patologii de tipul adenomiozei, endometrioza in stadiu avansat de evolutie si aderentele pelvine. Interventia necesita administrarea anesteziei generale iar timpul de recuperare postoperator este cuprins de regula intre 3 si 4 saptamani.
Tipuri de histerectomie
In functie de particularitatile patologiei adresate, starea de sanatate generala a pacientei, varsta acesteiea si indicatiile medicului curant, histerectomia poate fi de mai multe tipuri si anume:
- Histerectomia totala - aceasta este forma de histerectomie cel mai des practicata si presupune indepartarea in totalitate a uterului și a colului uterin la pacientele cu fibroame uterine multiple si/sau voluminoase, cancer de col uterin sau endometrial, endometrioza severa sau sangerari uterine anormale;
- Partiala sau histerectomia subtotala - acest tip de histerectomie implica indepartarea corpului uterin in totalitatea sa cu pastrarea intacta a colului uterin;
- Histerectomia radicala - acest tip de histerectomie presupune indepartarea uterului, a colului uterin, portiunii superioare a vaginului si a tesuturilor din jur inclusiv ganglionii limfatici. Acest tip de abordare radicala este rezervata cazurilor de cancer ginecologic de tipul celui de col uterin sau de endometru aflat in stadii avansate de evolutie.
Histerectomia si anexectomia constituie proceduri chirurgicale care implica atat indepartarea uterului, cat si a trompelor uterine in același timp, cele 2 proceduri fiind indicate impreuna in cazul pacientelor cu diagnostic de:
- Cancer ovarian sau al trompelor uterine
- Endometrioza severa
- Chisturi ovariene voluminoase, abcese tubo-ovariene sau torsiune de ovar.
Riscuri ale histerectomiei
In general, histerectomia constituie o procedura chirurgicala sigura, insa in anumite conditii, poate asocia o serie de riscuri care de regula se refera la:
- Pierderea unor cantitati insemnate de sange cu necesitatea efectuarii de transfuzii sangvine
- Lezarea accidentala a organelor (vezica urinara, uretere, anse intestinale), a structurilor vasculare si/sau nervoase aflate in imediata vecinatate a uterului si anexelor
- Constituirea de trombi vasculari
- Formarea de tesut fibros cicatriceal la nivelul pelvisului
- Eventratie
- Sindrom algic postoperator
- Infectii ale plagii
- Reactii adverse la anestezice
- Tulburari de statica pelvina.
O histerectomie totala va genera invariabil sistarea menstruatiilor lunare, iar in cazul in care medicul a efectuat si ooforectomie concomitenta, pacientei i se va induce in mod chirurgical menopauza. In absenta tratamentului de substitutie hormonala, imediat dupa interventie pacienta va prezenta manifestari clinice specifice menopauzei (transpiratii nocturne, insomnie, bufeuri, diminuarea libidoului, anxietate, depresie) mai mult sau mai putin tolerate, in functie de fiecare persoana in parte.
Histerectomia in procesul de schimbare de sex
Persoanele de sex feminin care isi doresc sa tranzitioneze catre cel masculin si cele care se identifica ca nonbinare pot opta pentru histerectomie, ooforectomie (indepartarea chirurgicala a ovarelor) si anexectomie (indepartarea trompelor uterine) sau o combinatie a acestor interventii in conformitate cu indicatiile chirurgului.
Tipul de procedura recomandata de catre medicul specialist poate varia in conformitate cu starea de sanatate generala a pacientei si optiunea de a procrea a persoanei, care se refera la capacitatea de a dona ovocite unei mame surogat (caz in care se pastreaza ovarele).
Desigur medicul care coordoneaza acest proces de tranzitie al pacientei catre sexul masculin sau nonbinaritate ii poate recomanda acesteia recoltarea si prelevarea de ovocite si crioprezervarea lor ca metoda de reproducere asistata inainte de indepartarea uterului, ovarelor si a trompelor uterine.
Testul Papanicolau dupa histerectomie
In cadrul vizitelor regulate la ginecolog, medicul poate recomanda in continuare recoltarea de probe biologice pentru efectuarea periodica a testului Babes Papanicolau. Asta se intampla in cazul in care histerectomia a fost subtotala si nu a vizat colul uterin. De asemenea, se aplica la pacientele care au necesitat acest tip de interventie radicala pentru tratarea unui patologii oncologice a sistemului reproducator sau a unei leziuni precanceroase.
Referinte:
- Hysterectomy, NHS
- Hysterectomy, Office on Women` Health (OASH)
- Vaginal Hysterectomy, Leela Sharath Pillarisetty, Heba Mahdy
