Cuprins
- Valori nutritionale
- Beneficii si proprietati nutritive
- Moduri de consum ale parmezanului
- Riscuri si contraindicatii ale parmezanului

Parmezanul, un tip de branza tare, granulara, se remarca prin culoarea sa galben-pai, textura densa si cristalizata, si aroma intensa, usor sarata. Cand este proaspat ras, emana un miros puternic, adesea descris ca fiind savuros si usor dulceag. Face parte din categoria branzeturilor maturate, iar cea mai cunoscuta varianta este Parmigiano Reggiano, produsa exclusiv in regiunile din nordul Italiei. Exista si alte soiuri asemanatoare, dar Parmigiano Reggiano este cel original, avand o traditie de peste 700 de ani. Parmezanul este cunoscut si sub numele de „branza regilor”, datorita statutului sau istoric de lux.
Gustul sau variaza de la dulce si usor fructat la mai complex si intens pe masura ce se matureaza, putand fi maturat de la 12 luni pana la peste 36 de luni. Este o sursa bogata de proteine, calciu si vitamine, fiind apreciat pentru aportul sau nutritional. De asemenea, contine grasimi sanatoase si este usor digerabil, motiv pentru care este recomandat in multe diete echilibrate.
Valori nutritionale / 100 g
- Calorii: 431 kcal
- Proteine: 38 g
- Grasimi: 29 g
- Carbohidrati: 4 g
- Calciu: 1100 mg
- Fosfor: 680 mg
Beneficii si proprietati nutritive
Sursa excelenta de proteine complete
Parmezanul este o sursa bogata de proteine de inalta calitate, esentiale pentru mentinerea si dezvoltarea masei musculare. Avand un continut proteic ridicat, el este un aliment preferat de sportivi si de cei care doresc sa isi sporeasca aportul proteic intr-o dieta echilibrata.
Continut ridicat de calciu pentru sanatatea oaselor
Aceasta branza maturata este bogata in calciu, un mineral esential pentru sanatatea oaselor si a dintilor. Studiile arata ca o dieta bogata in calciu poate reduce riscul de osteoporoza si alte probleme osoase. O portie de parmezan poate contribui semnificativ la aportul zilnic necesar de calciu.
Digestie usoara si prietenos cu persoanele intolerante la lactoza
Parmezanul, datorita procesului sau de maturare, contine foarte putina lactoza. Astfel, persoanele cu intoleranta la lactoza il pot consuma fara probleme digestive majore. De asemenea, fiind o branza tare, are o digestie mai usoara comparativ cu alte tipuri de branzeturi.
Aport ridicat de vitamine si minerale esentiale
Parmezanul este bogat in vitamine din complexul B (B2, B12), necesare pentru productia de energie si buna functionare a sistemului nervos. De asemenea, contine cantitati considerabile de fosfor si zinc, minerale esentiale pentru sanatatea celulara si imunitara.
Ajuta la sanatatea cardiovasculara
Parmezanul contine grasimi sanatoase, iar datorita continutului sau de calciu si magneziu, poate ajuta la mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular. Unele studii sugereaza ca un consum moderat de branzeturi maturate poate reduce riscul bolilor de inima.
Beneficii antioxidante
Parmezanul contine antioxidanti naturali, care ajuta la protejarea organismului impotriva stresului oxidativ si a imbatranirii premature. Acest lucru contribuie la protectia impotriva inflamatiilor cronice si a bolilor degenerative.
Sprijin pentru sanatatea intestinala
Fiind un aliment fermentat, parmezanul poate sprijini sanatatea intestinului prin aportul sau de bacterii benefice, care contribuie la echilibrul microbiomului intestinal. Aceasta poate avea efecte pozitive asupra digestiei si a sanatatii imunitare.
Moduri de consum ale parmezanului
Razuit peste paste
Parmezanul este unul dintre cele mai populare ingrediente in preparatele cu paste, adaugand o textura cremoasa si un gust sarat-intens. Razuit fin, se topeste rapid pe pastele calde, imbunatatind aromele sosurilor.
Folosit in risotto
Parmezanul este esential in retetele de risotto, fiind adaugat la final pentru a da cremozitate si o nota de savoare. Textura sa fina completeaza consistenta cremoasa a acestui preparat italian clasic.
Presarat pe salate
Pentru a da un plus de savoare salatelor, parmezanul poate fi adaugat sub forma de fulgi sau bucatele mici. El ofera un contrast de textura si un gust sarat, complementand legumele proaspete.
Adaugat in supe si ciorbe
Parmezanul razuit poate fi folosit pentru a imbogati supele si ciorbele, aducand un gust profund si un plus de consistenta. Este ideal pentru supele de legume sau cele cremoase, ca supa de broccoli sau cea de cartofi.
In aluaturi si produse de panificatie
Parmezanul se poate incorpora in aluaturi de paine, biscuiti sarati sau grisine, aducand o aroma savuroasa. Gustul sau distinct face ca produsele de panificatie sa capete o nota gourmet.
Servit pe platouri de branzeturi
Parmezanul poate fi prezentat pe platourile de branzeturi, alaturi de alte tipuri de branzeturi, fructe proaspete si nuci. Acesta este un mod elegant de a savura aromele sale intense intr-o combinatie cu alimente dulci sau crocante.
Riscuri si contraindicatii ale parmezanului
Continut ridicat de sare
Parmezanul are un continut ridicat de sodiu, ceea ce poate reprezenta un risc pentru persoanele care sufera de hipertensiune arteriala sau probleme cardiace. Consumul excesiv de sare poate contribui la retentia de apa si la cresterea tensiunii arteriale, asa ca ar trebui consumat cu moderatie.
Alergii la lactoza sau proteine din lapte
Desi parmezanul are un continut scazut de lactoza, poate totusi provoca reactii alergice la persoanele sensibile la proteinele din lapte. In cazurile de intoleranta severa la lactoza sau alergii la lactate, ar trebui evitat.
Continut ridicat de grasimi saturate
Parmezanul contine o cantitate considerabila de grasimi saturate, ceea ce poate duce la cresterea colesterolului "rau" (LDL) daca este consumat in exces. Persoanele cu probleme de colesterol ridicat sau afectiuni cardiovasculare trebuie sa fie atente la cantitatea de parmezan pe care o consuma.
Aport caloric ridicat
Fiind un aliment dens din punct de vedere caloric, parmezanul poate contribui la cresterea in greutate daca este consumat in cantitati mari. Cei care urmeaza diete hipocalorice sau incearca sa mentina un aport caloric redus trebuie sa limiteze portiile.
Bibliografie