Cuprins:

• Ce este chirurgia oro-maxilo-faciala
• Cui i se adreseaza chirurgia oro-maxilo-faciala
• Etapele chirurgiei OMF
• Cum se realizeaza chirurgia OMF
• Tipuri de interventii chirurgicale oro-maxilo-faciale
• Pregatirea pentru chirurgia oro-maxilo-faciala
• Beneficiile chirurgiei OMF
• Riscurile asociate chirurgiei OMF
• Intrebari frecvente cu privire la chirurgia OMF

Ce este chirurgia oro-maxilo-faciala

Chirurgia oro-maxilo-faciala constituie o specialitate chirurgicala multidisciplinara care se adreseaza patologiilor craniului, fetei, ale cavitatii bucale impreuna cu structurile adiacente ale acesteia si a gatului.

Chirurgia dento alveolara se adreseaza patologiilor dento-parodontale si include chirurgie endodontica, preprotetica, tratamentul incluziilor dentare si al eruptiei dentare vicioase, managementul traumatismelor dento-parodontale si implantologie. Chirurgia maxilo-faciala vizeaza patologiile articulatiei temporo mandibulare, infectiile oro-maxilo-faciale, tumorile benigne sau maligne ale tesuturilor moi si structurilor osoase oro-maxilo-faciale si malformatiile sau leziunile OMF care necesita reconstructie.

Cui i se adreseaza chirurgia oro-maxilo-faciala

Chirurgia OMF se adreseaza in principal urmatoarelor patologii:

• Patologia dento-alveolara: extractia molarilor de minte, extractia caninilor sau molarilor inclusi, drenarea abceselor, evacuarea chisturilor si sinus lifting;
• Patologii sinusale secundare extinderii unor procese infectioase dentare;
• Parodontoza in stadii tardive de evolutie;
• Traumatisme cranio-maxilo-faciale care includ structuri osoase aflate in componenta cavitatii bucale; cele mai frecvente fracturi ale oaselor craniului si fetei sunt reprezentate de: fractura mandibulara, maxilara, zigomatica si ale orbitei, luxatii dentare, care pot fi insotite de leziuni ale mucoaselor si tegumentelor fetei;
• Tumori benigne, leziuni chistice cervico-faciale sau procese maligne la nivelul cavității bucale (cancer oral) care implica buzele, limba, planseul bucal, mucoasa jugala (partea interioara a obrajilor) sau valul palatin, sinusurile fetei si gatul;
• Afectiuni ale glandelor salivare de tip inflamator, litiazic sau tumoral;
• Patologia articulatiei temporo-mandibulare:
• Infectii nespecifice ale oaselor maxilare: osteoperiostita, osteita, osteomielita acuta/cronica si osteonecroza;
• Malformatii congenitale ale craniului, fetei, cavitatii bucale: cheilognatopalatoschizis (buza, maxilar si palat dur despicat sau gura de lup), palatoschizis (palatul dur si cel moale sau cerul gurii este despicat), cheiloschizis (buza de iepure);
• Anomalii dento-maxilare: ale mandibulei-prognatia mandibulara (mandibula care protruzioneaza in exterior), micrognatia inferioara (mandibula subdezvoltata), ale maxilarului-prognatia superioara si micrognatia superioara si ocluzia deschisa.

Etapele chirurgiei OMF

Indiferent de patologia careia i se adreseaza, chirurgia OMF implica un examen multidisciplinar detaliat al pacientului care este efectuat in stransa colaborare de catre medicul dentist, otolaringolog, chirurg OMF, neurochirurg si/sau chirurg plastician. Echipa medicala multidisciplinara se intruneste pentru a discuta particularitatile fiecarui caz in parte pe baza examenului clinic si al investigatiilor imagistice care includ in mod frecvent ortopantomografie, ecografie si computer tomografie de cap si gat cu sau fara substanta de contrast, pentru evidentierea extinderii proceselor lezionale la nivel cutanat, muscular, vascular, osos si nervos, indiferent de etiologia acestora.

In anumite situatii, stabilirea planului terapeutic chirurgical necesita efectuarea unei biopsii de tesut osos/moale prin aspiratie cu ac fin sau de tip incizional si examinarea acesteia din punct de vedere histopatologic pentru confirmarea caracterului benign/malign ale formatiunilor tumorale ale craniului, fetei, cavitatii orale sau gatului. Alaturi de investigatiile imagistice, echipa medicala solicita in etapa preoperatorie efectuarea unui set de investigatii de laborator uzuale care pot cuprinde hemoleucograma cu formula leucocitara, coagulograma si factori de inflamatie-VSH, CRP.

Cum se realizeaza chirurgia OMF

Interventiile chirurgicala oro-maxilo-faciale se pot realiza atat sub anestezie locala cat si generala in functie de gravitatea cazului si amploarea operatiei. Tumorile cu grad inalt de invazivitate care asociaza distructie extinsa la nivel tisular si osos necesita evidare ganglionara profilactica sau terapeutica si eventual reconstructia zonelor anatomice dupa rezectia formatiunii. Chirurgia plastica si microchirurgia reconstructiva OMF poate implica in anumite situatii utilizarea protezelor dentare sau a lambourilor osteo-fascio-cutanate autologe (formate din tesuturi proprii ale pacientului).

Tipuri de interventii chirurgicale oro-maxilo-faciale

Interventiile chirurgicale OMF variaza in functie de patologia careia i se adreseaza, tratamentul chirurgical oro-maxilo-facial putand include:

• Extirparea tumorilor de natura benigna sau maligna urmata de aplicarea tehnicilor de chirurgie plastica si microchirurgie reconstructiva a tesuturilor moi si osoase; asocierea tratamentului chirurgical cu radioterapie sau radiochimioterapie se efectueaza la recomandarea medicului oncolog, in functie de stadiul de evolutie al fiecarei patologii oncologice in parte si tipul tumorii vizate;
• Osteosinteza mandibulara/maxilara în cazul fracturilor oaselor maxilarului (fractura mandibula si/sau maxilar) include: repozitionarea anatomica a fragmentelor osoase cu asigurarea unui contact intim intre segmente, fixarea rigida a fragmentelor si tactica dintelui din linia de fractura;
• Reducerea fracturilor osului zigomatic si al peretelui inferior al orbitei poate fi realizata prin abord intraoral, temporal, infratemporal, orbital si la nivelul obrazului; manevrele chirurgicale pot include sutura pe os sau suspensia si extensia osului zigomatic pentru reducerea fracturii;
• Sechestromia cu debridarea tesutului osos afectat, necrotic, slab vascularizat alaturi de extractia dintilor adiacenti focarului de ostemiolita pentru tratarea osteomielitelor din teritoriul maxilo-facial; ulterior se pot monta placute de reconstructie postsechestromie si postcorticotomie (indepartarea corticalei osului) pentru stabilizarea osului maxilar si prevenirea aparitiei fracturilor pe os patologic;
• Reconstructia de piramida nazala, val palatin, maxilar si buza pentru reducerea defectelor congenitale de tipul cheilopalatoschizisului cu redobandirea aspectului estetic al pacientului si imbunatatirea calitatii vietii acestuia pe termen lung (ameliorarea masticatiei, suptului la sugari, deglutitiei, respiratiei, fonatiei, dezvoltarea normala a limbajului la copil);
• Osteotomii mandibulare sau maxilare care pot fi insotite de genioplastie (procedura estetica de marire sau micsorare a barbiei) pentru remedierea anomaliilor dento maxilare;
• Plastie de ligament posterior pentru deplasarea de menisc cu recapturare/fara recapturare a articulatiei temporo-mandibulare;
• Parotidectomie segmentala/totala in cazul tumorilor de glande salivare urmata de neurorafie sau neuroplastie cu utilizarea de grefon nervos pentru conservarea nervului facial; ablatia chirurgicala a calculilor situati la nivelul canalului Wharton/Stenon;
• Sinus lifting intern si extern pentru augumentarea osoasa inainte de inserarea unui implant dentar (sau grefa de sinus are ca scop cresterea cantitatii de substanta osoasa prin plasarea unui grefon osos), gingivectomie, gingivoplastie pentru remedierea complicatiilor parodontale, chistectomii (excizia chisturilor de la nivelul maxilarelor), drenajul abceselor, rezectii apicale;
• Drenajul corespunzator al sinusurilor paranazale cu asigurarea integritatii mucoasei sinusale prin abord minim invaziv endoscopic si mai rar cura radicala de sinus, in cadrul careia se asigura drenajul sinusului si excizia mucoasei sinusale afectate.

Tehnologia medicala de ultima generatie permite efectuarea interventiilor chirurgicale oro-maxilo-faciale prin metode minim invazive care cuprind: abord endoscopic rinosinusal al glandelor salivare si al articulatiei temporomandibulare, planning digital in chirurgia ortognata (chirurgia pentru reconfigurarea oaselor maxilare)/reconstructiva. Tehnicile computerizate permit realizarea de implanturi personalizate pentru fiecarea pacient in parte in functie de caracteristicile fizionomice individuale si reprezinta cea mai moderna metoda de tratament pentru defectele osoase ale craniului si fetei.

Pregatirea pentru chirurgia oro-maxilo-faciala

Interventiile chirurgicale oro-maxilo-faciale de amploare, care necesita efectuarea de anestezie generala sunt precedate de un consult anestezic in cadrul caruia pacientul este evaluat global, din punct de vedere al comorbiditatilor asociate, tratamentelor de fond pe care urmeaza si eventuale alergii la substante anestezice. In ziua care precede interventia, pacientul efectueaza un EKG si intrerupe alimentatia cu 8-12 inainte de tratamentul chirurgical.

Beneficiile chirurgiei OMF

Principalele beneficii ale chirurgiei oro-maxilo-faciale sunt reprezentate de redobandirea aspectului estetic si al functionalitatii prin ameliorarea masticatiei, ocluziei dentare, deglutitiei, fonatiei si respiratiei cu imbunatatirea calitatii vietii pacientului si recuperarea stimei de sine.

In anumite situatii, tratamentul chirurgical OMF oncologic poate prezenta caracter paliativ si este efectuat in conditiile in care riscul interventiei chirurgicale curative este mai mic decat beneficiul. Chirurgia OMF paliativa are ca scop principal ameliorarea simptomatologiei pacientului cu tumori nerezecabile sau aflate in stadii tardive de evolutie care nu se preteaza la tratament curativ.

Tratamentul chirurgical OMF oncologic cu intentie curativa creste speranta de viata a pacientului si ii imbunatateste calitatea vietii prin excizia procesului tumoral cu respectarea marginilor de siguranta urmata de evidarea ganglionara terapeutica sau profilactica.

Riscurile asociate chirurgiei OMF

Suplimentar fata de riscurile anestezice si hemoragice deja cunoscute ale interventiilor chirurgicale, operatiile oro-maxilo-faciale mai pot predispune la aparitia de leziuni accidentale ale structurilor nervoase (nervului facial, alveolar inferior, mentonier, infraorbitar), osoase (ale dintilor adiacenti unui focar de fractura), musculare sau vasculare (leziuni ale marilor vase-carotida interna) in functie de zona la nivelul careia se efectueaza manevrele intraoperatorii.

Intrebari frecvente cu privire la chirurgia OMF

Care sunt complicatiile care pot surveni dupa o interventie chirurgicala OMF?

Principalele complicatii ale tratamentului chirurgical oro-maxilo-facial sunt reprezentate de tromboflebita de sinus cavernos, mediastinita, MSOF (complicatii septice multiorganice), necroze tegumentare, tulburari de sensibilitate ale nervului alveolar si infraorbitar sau de motilitate ale ramurilor nervului facial.

Ce presupune osteosinteza si cand se utilizeaza ca metoda de tratament in chirurgia OMF?

Traumatismele cranio-maxilo-faciale produse prin precipitare, accidente sportive si rutiere sau agresiune reprezinta cele mai frecvente situatii care necesita tratament de osteosinteza. Osteosinteza se realizeaza chirurgical cu ajutorul unor suruburi si placi de titan si are ca scop fixarea fragmentelor osoase dupa readucerea lor in pozitie anatomica.