Osmolaritatea urinara

Cuprins

Osmolaritatea urinara

Ce reprezinta osmolaritatea urinara?

Osmolaritatea urinara reprezinta o investigatie de laborator utilizata pentru determinarea particulelor osmotic active la nivel urinar reprezentate de sodiu, clor, potasiu si uree. Capacitatea rinichilor de a mentine echilibrul hidroelectrolitic al organismului poate fi evaluata prin masurarea osmolaritatii urinare.

O persoana cu un aport hidric corespunzator va elimina o urina de aproximativ 500-850 mosmol/kgH2O, rinichiul indemn avand capacitate de concentrare a urinii pana la 800-1400 mosmol/kg.

Cand este indicata determinarea osmolaritatii urinare?

Principalele recomandari pentru determinarea osmolaritatii urinare sunt reprezentate de:

  • Investigarea echilibrului hidro electrolitic si acido bazic;
  • Evaluarea capacitatii de concentrare a rinichilor in cazul insuficientei renale acute si cronice;
  • Depistarea secretiei inadecvate de ADH hormon antidiuretic;
  • Diabet insipid;
  • Amiloidoza;
  • Evaluarea starilor de deshidratare;
  • Monitorizarea functiei renale dupa administrarea substantelor de contrast cu scopul realizarii diferitelor investigatii imagistice.

Determinarea osmolalităţii urinare reprezinta o investigatie importanta pentru monitorizarea cresterii volumului urinar, deficitul rinichiului de a concentra urina trebuind diferentiat de diureza apoasa cu volum urinar >2.5-3l /24 de ore.

Ce trebuie sa stiu inainte de investigatie?

Determinarea osmolaritatii urinare se efectueaza dintr o proba de urina emisa spontan si nu necesita o pregatire prealabila speciala a pacientului.

Care sunt valorile normale ale osmolaritatii urinare?

Valoarea de referinta pentru osmolaritatea urinara este cuprinsa intre 50-1200 mosmol/kg.

O valoare a osmolaritatii urinare < 150 mosmol/kg H2O se obtine in prezenta unei diureze apoase care se defineste prin eliminarea unei cantitati crescute de urina datorata reducerii reabsorbtiei apei la nivelul tubilor colectori in insuficienta renala cronica. Reducerea reabsorbtiei se poate datora scaderii sintezei de ADH sau ratei scazute de raspuns a rinichiului la actiunea specifica a hormonului antidiuretic. Lipsa secretiei hormonului antidiuretic poate fi cauzata de tumori, granuloame, interventii chirurgicale, traumatisme, infectii hipofizare si/sau hipotalamice, sarcina sau degenerescenta celulara.

Valori scazute ale osmolaritatii urinare sunt datorate diabetului insipid, hipokaliemiei, hipercalcemiei, polidipsiei primare si ingestiei excesive de apa.

Diureza osmotica > 400 mosmol/kgH2O se poate datora diabetului zaharat, insuficientei cardiace, bolii Adisson, amiloidozei, deshidratarii si administrarii de glucoza sau manitol.

Afla mai multe: