Medicover
Cuprins
- Cum recunoastem mancatul emotional?
- Cum ne afecteaza ingerarea unor cantitati mari de alimente?
- Diferenta dintre pofta si foame
- Care sunt factori de risc ai mancatului pe fond de stres?
- Cercul vicios al stresului si alimentatia nepotrivita
- Cum poate fi controlat mancatul cauzat de stres?
- Ma pot ingrasa de la stres?
Cum recunoastem mancatul emotional?
De cele mai multe ori pacientul observa cresterea in greutate si modificarea comportamentului alimentar, cu aparitia unei relatii alimentare intre stres si mancare. Frecvent, mancatul pe fond de stres apare in partea a doua a zilei, cand terminam activitatea si ne “premiem” sau ne “pedepsim” pentru actiunile din timpul zilei. Alimentul preferat este carbohidratul, zaharul si mai putin mancarea.
Mancatul pe fond de stres, face parte din tulburarile de comportament alimentar, care afecteaza atat greutatea, cat si starea de sanatate. Obezitatea si supraponderea in Romania, ne situeaza pe primele locuri in Uniunea Europeana conform studiilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
Cum ne afecteaza ingerarea unor cantitati mari de alimente?
Foamea este o stare fiziologica normala care poate fi controlata prin organizarea programului meselor si a stilului de viata, in functie de programul zilnic. Exista anumite tipologii de “mancator”, spre exemplu persoanele obeze si supraponderale au un anumit tip de comportament alimentar. Acesta se poate evidentiat in urma discutiei cu membrii familiei sau grupul de prieteni, daca acest lucru este posibil.
Pesoanele obeze, in cea mai mare parte a cazurilor, iau o cantitate mare de mancare in lingura/ furculita, o “arunca” in gura, incep sa mestece si pana cand se termina procesul de masticatie, introduc o noua cantitate de alimente. In acest fel, digestia este afectata, fiind bine cunoascut faptul ca digestia incepe in cavitatea bucala prin masticatie si combinarea bolului alimentar cu saliva. In acest fel, in timp scurt, persoana respectiva consuma o cantitate mare de alimente, digerate partial, hormonii si substantele care participa la digestie avand un timing al secretiei, la aproximativ 20 de minute de la ingestie.
Organele interne sunt afectate, prin “suprautilizare” si prin ingerarea unor cantitati mari de alimente, atunci cand sistemul digestiv nu le poate metaboliza adaptat.
Diferenta dintre pofta si foame
“Pofta” si foamea sunt doua lucruri diferite. Acestea insa sunt supuse confuziei si marketate in asa fel incat oamenii sa consume cat mai mult dintr-un produs considerat nesanatos. Marketingul alimentar, ar trebui sa fie indreptat catre sanatatea oamenilor si nu catre cresterea consumului, lucru care fara dubiu nu se poate intampla.
Acum, avem libertatea de a alege ce ne dorim, dar nu avem si cunostintele necesare pentru a face acest lucru in favoarea noastra. Libertatea ne-a adus schimbarea chimiei alimentelor si feluri de mancare al caror gust am dorit sa-l incercam din dorinta de divestitate. Astfel am trecut de la gaina de tara, oua, branza de capra si legumele din curte, la fast food – burger, chipsuri, shaorma si altele, iar acest lucru ne-a afectat sanatatea prin schimbarea compozitiei chimice si a gustului.
Pofta este determinata de vaz, miros, reclame sau obiceiurile alimentare ale grupului social, in timp ce foamea este un mecanism fiziologic care ne duce catre consumul necesar de alimente. Consumul unor cantitati mari de alimente este un obicei sau vine in urma unor patologii alimentare. Cantitatea conteaza, dar mai importanta este densitatea nutritionala, adica numarul de calorii raportat la cantitatea de alimente consumate. Totodata, conteaza si perioada zilei in care consumam un anume tip de aliment bogat in calorii.
Care sunt factori de risc ai mancatului pe fond de stres?
Factorii de risc sunt reprezentati de situatii stresante la job, in viata de zi cu zi, in familie etc. Stresul poate avea o latura pozitiva si una negativa, pe de-o parte stresul care ne ajuta sa fim performanti si de cealalta parte, stresul care ne afecteaza atat viata, cat si comportamentul alimentar. Modul in care alegem sa percepem viata, poate afecta comportamentul alimentar. Persoanele predispuse sunt femeile, preponderant emotionale, persoanele foarte ocupate si care nu aloca timp pentru propria persoana, persoanele cu tulburari emotionale de tipul anxietatii sau depresiei.
Cercul vicios al stresului si alimentatia nepotrivita
Pacientul cu o tulburare psihonutritinala este un pacient complex, care necesita abordare multidisciplinara, medic, psiholog si/ sau psihiatru. Acesta se afla intr-un cerc vicios, care presupune faptul ca stresul duce la consumul compulsiv de mancare, consumul compulsiv de alimente duce la exces ponderal si nemultumire in ceea ce priveste aspectul exterior, lucru care accentueaza anxietatea.
Managementul stresului si al mancatului compulsiv, reprezinta al 3-lea pilon al #MetodeiDrBalanica, care abordeaza cu toata seriozitatea relatia stres - compulsie alimentara – obezitate – anxietate - stres. Majoritatea pacientilor cu exces ponderal experimenteaza si o forma de anxietate, depresie minora sau majora. Stima de sine este de cele mai multe ori scazuta, iar incercarea de ajutor este perceputa nepotrivit.
Cum poate fi controlat mancatul cauzat de stres?
Psihonutritia reprezinta o preocupare continua a mea si a echipei mele, iar in #MetodaDrBalanica se abordeaza cu toata seriozitatea obezitatea ca fiind o boala cu efecte fizice, emotionale si sociale. In fapt, #MetodaDrBalanica este printre primele metode de interventie nutritionala in preventia proactiva si terapia bolilor cronice, care ia in calcul latura emotionala si nu numai pe cea fizica. Mai intai de toate trebuie identificata cauza stresului si ulterior stabilit un plan de management al stresului si al consecintei, mancatul compulsiv.
Este o munca de echipa, specializarea in Psihonutritie, stand la baza identificarii cauzei si totodata a constructiei echipei psiho-medicale, adaptate nevoilor pacientului.
Ma pot ingrasa de la stres?
Stresul este un factor favorizant si trenant al multor tipuri de boli cronice, printre care si obezitatea. Sunt putine patologii cronice sau tratamente pentru patologii emotionale care duc la cresterea in greutate, importante sunt stilul de viata si rutinele individuale.
De cele mai multe ori, pacientii cu obezitate vad stresul ca fiind motivul excesului ponderal, dar cheia este managementul stresului si nu evitarea imposibila a acestuia. Consumul exagerat de mancare, dar si consumul alimentelor cu densitate calorica mare, orele nepotrivite de masa si compozitia nepotrivita a nutrientilor in farfurie, reprezinta cauzele excesului ponderal sau al obezitatii. Abordarea individuala, complexa, adaptarea rutinelor, reprezinta cheia in terapia obezitatii si nu cantarirea portiilor sau numararea caloriilor.
#MetodaDrBalanica reprezinta medicina nutritionala, adica interventia nutritionala in terapia patologiilor cronice, primul pas atunci cand discutam despre orice fel de terapie. Stiinta nutritiei nu este acelasi lucru cu dietele, iar patologiile cronice cum ar fi obezitatea sau diabetul zaharat de tip 2, nu pot fi abordate prin diete. Si aici exista confuzie in marketarea nutritiei, fiind introdusi in aceeasi “oala”medici, nutritionisti, dieteticieni, instructor de fitness, sau “solutiile” minune gasite pe internet. Riscul alegerii nepotrivite este dificil de inteles, dar este cu bataie lunga, studiile aratand faptul ca dietele au acelasi risc de mortalitate ca si boala cardiovasculara, principal cauza de mortalitate in Romania si in lume.
In cazul in care va confruntati cu o tulburare alimentara, supraponderabilitate, mancat compulsiv pe fond de stres sau in lipsa acestuia ori pur si simplu doriti sa va optimizati stilul de viata, adresati-va medicului specialist pentru indrumare profesionista si adaptata nevoilor dumneavoastra concrete.
