Medicover
Cuprins
- Din ce cauze apare dermatita de contact?
- Diagnostic dermatita de contact
- Putem sa prevenim dermatita de contact?
- Tratament dermatita de contact
Dermatita de contact alergica poate fi determinata de anumiti alergeni regasiti in plante (iedera otravitoare), produse cosmetice, vopsea de par, bijuterii (nichel, crom), dar si in anumite medicamente (corticosteroizi, antibiotice).
Dermatita de contact iritativa este declansata la contactul pielii cu detergenti, produse chimice acide sau bazice, oxid de etilena, solventi organici, sapunuri.
Atat dermatita de contact alergica, cat si cea de tip iritativ sunt caracterizate de aparitia unor leziuni cutanate de tip eczematos, chiar daca mecanismele de producere ale acestora difera. In cazul dermatitei iritative, leziunile cutanate sunt cauzate in mod direct de contactul cu substantele iritante, in timp ce dermatita alergica de contact necesita o expunere repetata la alergenul care determina aparitia manifestarilor cutanate.
Tratamentul preventiv al dermatitelor de contact se realizeaza prin evitarea pe cat posibil a contactului cu substantele iritative sau alergenii care determina leziunile cutanate specifice bolii, in timp ce terapia specifica utilizeaza corticosteroizi si antihistaminice.
Call Center
Din ce cauze apare dermatita de contact?
Dermatita de contact iritativa poate fi cauzata de:
- Substante chimice cum ar fi: detergenti, surfactanti, substante cu pH extrem bazic, acid sau solventi organici, care favorizeaza degresarea lipidelor dermice cu aparitia distructiei celulare epidermale, deteriorarea ADN-ului cu subtierea epiteliului, pierderea transepidermica de lichid si deteriorarea mecanismelor de legare a apei la nivelul straturilor celulare lezate.
- Traumatisme fizice prin frecare de materiale textile iritante din componenta hainelor, umiditate scazuta sau contactul cu plante care prezinta peri fini pe suprafata frunzelor sau tulpinii.
- Iritatia se poate produce si atunci cand pielea intra in contact cu substante chimice iritante naturale - enzime proteolitice, acizi si cristale de oxalat de calciu care se regasesc in mustar, ananas, ardei
- Clorul, substantele dezinfectante de uz casnic, detergentii de rufe, spray-ul cu piper si spalarea excesiva cu apa clorinata sunt alti agenti etiologici implicati in aparitia dermatitelor iritative.
Dermatita de contact iritativa se manifesta prin aparitia de vezicule pe fond eritematos, insotita de prurit si senzatie de arsura ce determina in timp aparitia pielii uscate cu tendinta de fisurare si risc suprainfectare bacteriana.
Diagnosticul dermatitei de contact iritative se realizeaza cu ajutorul informatiilor obtinute din anamneza pacientului cu privire la istoricul de expunere si al celor obtinute in urma examenului clinic. Testarea cutanata patch este utilizata pentru stabilirea diagnosticului diferential intre dermatita iritativa si cea alergica.
Dermatita de contact alergica prezinta un mecanism de aparitie imunologic constituit din reactii de hipersensibilitate intarziata (tip IV in clasificarea Gell-Coombs), leziunile cutanate aparand in urma expunerilor repetate la alergen.
Dermatita alergica de contact evolueaza in doua etape reprezentate de faza de inductie pe parcursul careia are loc sensibilizarea sistemului imun si o faza efectoare in timpul careia este declansat raspunsul local de aparare.
Alergenele de contact sunt reprezentate in marea majoritate a cazurilor de o substanta cu greutate moleculara mica (haptena solubila) care detine proprietatea de a traversa stratul cornos de la nivelul pielii. La persoanele sensibilizate, aceste haptene determina recrutarea de celule T efectoare si natural Killer NK capabile de eliberare a citokinelor proinflamatorii, cu generarea leziunilor tisulare si aparitia modificarilor cutanate specifice dermatitei de contact alergice.
Reactiile de hipersensibilitate apar intr un interval de 48 de ore dupa expunerea la alergen si pot persista pana la cateva saptamani.
Principalele substante alergene capabile sa declanseze aparitia de eruptii cutanate mediate imun in cadrul dermatitei de contact alergice sunt:
- Plante - iedera otravitoare, stejar,ul crizantema, laleaua, galbenelele, anghinarea, andivele, cicoarea, papadia, coada soricelului.
- Metale: nichel, crom, cobalt, zinc regasite in bijuterii si in accesorii vestimentare, rame de ochelari, monede, dispozitive medicale (materiale stomatologice) sau utilizarea anumitor unelte de lucru metalice.
- Cauciucul printre care si latexul continut de manusi, anumite unguente pe baza de corticosteroizi, rasinile adezive, parfumurile si vopseaua de par cu p-fenilendiamina (PPD- ingredient oxidant), determina in mod frecvent aparitia dermatitelor de tip alergic.
- Substantele conservante regasite in anumite cosmetice - parabeni, iodopropinil, diazolidinil uree, imidazolidinil uree determina reactii alergice de contact in special la persoanele de sex feminin.
Dermatita de contact alergica ocupationala se situeaza pe primul loc in cadrul bolilor profesionale in multe tari dezvoltate, aceasta afectiune fiind mai frecvent intalnita in cazul personalului medical, muncitorilor din constructii, angajatilor din industria alimentara si al celor din saloanele de infrumusetare.
Leziunile dermatitei de contact alergice sunt de tip vezicular, eritemato scuamos, prezente la nivelul mainilor, fetei sau gatului si sunt insotite in mod frecvent de prurit si senzatie de arsura. In formele acute ale afectiunii, manifestarile cutanate includ leziuni veziculoase si buloase pe fond eritematos. Formele cronice ale dermatitei alergice determina aparitia proceselor de lichenificare, favorizand aparitia crapaturilor si fisurilor tegumentare cu risc de infectie bacteriana.
Diagnostic dermatita de contact
Istoricul pacientului este extrem de important in stabilirea diagnosticului, medicul reusind sa identifice si sa previna expunerea ulterioara la substanta cauzala pe baza informatiilor obtinute din anamneza. Testarea cutanata de tip patch reprezinta standardul de aur in diagnosticarea dermatitei alergice de contact. Aceasta consta in aplicarea pe tegumentul toracelui posterior sau al fetei externe a bratelor, a unor cantitati mici de alergene de contact continute in plasturi.
Testele patch sunt mentinute timp de 48 de ore de la aplicare, citirea si interpretarea rezultatelor fiind efectuata succesiv la 72 si 96 de ore. Rezultatele obtinute in urma testarii patch sunt cuantificate dupa cum urmeaza:
- Negativ - nicio reactie;
- Reactie iritativa - pustule foliculare, miliaria;
- Echivoc - eritem limitat;
- Slab pozitiv - papule cu eritem minim si vezicule de dimensiuni reduse;
- Puternic pozitiv - leziuni veziculo-papuloase;
- Reactie extrema - eritem extins, prurit intens, ulceratii.
Putem sa prevenim dermatita de contact?
Dermatita de contact poate fi prevenita prin cateva masuri simple usor de implementat si anume:
- Utilizarea de produse cosmetice hipoalergenice si fara parfum;
- Evitarea purtarii manusilor din latex;
- Adoptarea unei vestimentatii lejere din materiale organice care nu retin umeazeala;
- Aplicarea constanta de lotiuni si creme pentru prevenirea uscarii excesive a tegumentului;
- Utilizarea detergentilor bio care nu contin substante iritante pentru piele;
- Adoptarea unei vestimentatii corespunzatoare in timpul plimbarilor in parcuri si paduri sau desfasurarii activitatilor in gradina;
- Evitarea contactului cu substanta iritanta sau alergenul care determina aparitia modificarilor cutanate.
Tratament dermatita de contact
Corticosteroizii topici, alaturi de antihistaminicele orale reprezinta principalii agenti terapeutici utilizati cu succes pentru ameliorarea simptomatologiei dermatitelor de contact iritative si alergice.
In situatiile in care suprafata tegumentara afectata este intinsa, se poate opta pentru administrarea corticoterapiei orale sistemice.
Referinte:
- Allergic contact dermatitis, Ian Kimber, David A. Basketter, G. Frank Gerberick, Rebecca J. Dearman
- Contact Dermatitis, Jeanne Duus Johansen, Peter J. Frosch, Jean-Pierre Lepoittevin
- Diagnosis and Management of Contact Dermatitis, American Family Physician
- Guidelines for the management of contact dermatitis: an update, J. Bourke, I. Coulson, J. English, Oxford Academic
