Bronsiectazia non-fibroza chistica: cauze, simptome, tratament

Bronsiectazia non-fibroza chistica este o boala pulmonara cronica manifestata prin dilatarea cailor respiratorii inferioare reprezentate de bronhii si bronhiole (tuburile care asigura legatura intre trahee si căile respiratorii din plamani). Aceasta dilatare este insotita de acumularea de mucus. Acumularea de mucus, la randul ei, predispune la aparitia infectiilor pulmonare recurente.
Bronsiectazia non-fibroza chistica: cauze, simptome, tratament

Patologia prezinta etiologie multipla si este mai des intalnita la populatia adulta de sex feminin si la varstnici. Bronsiectazia pulmonara non-fibroza chistica constituie o cauza notabila de boala pulmonara supurativa cronica la populatiile care provin din tari slab dezvoltate. Afla mai multe despre fibroza chistica: etiologie, simptome si terapie

Afectiunile respiratorii cronice cel mai des intalnite la nivel mondial includ:

Studiile indica faptul ca in 2023, afectiunile respiratorii cronice au vizat aproximativ 569.2 milioane de oameni la nivel mondial, cauzand decesul a 3.6-5.1 miloane dintre acestia. Rata mortalitatii este mai mica in cazul indivizilor tineri de sex masculin diagnosticati cu astm bronsic si mai crescuta pentru pacientii varstnici cu sarcoidoza pulmonara.

Datele referitoare la prevalenta in cadrul populatiei globale a bronisectaziei non-fibroza chistica NCFB sunt limitate in multe regiuni ale lumii, iar rapoartele publicate o situeaza intre 52.5 si 1248.7/100.000 de locuitori. Pe durata ultimilor 25 de ani, aceasta prevalenta a inregistrat o crestere lenta, dar sigura, ca urmare a imbunatatirii metodelor de diagnostic ale patologiei si a importantei acordate acesteia.

Cuprins

Cauze bronsiectazie

Principalele cauze implicate in aparitia bronsiectaziei se refera la:

  • Infectiile cu virusuri gripale, adenovirusuri, virusul rujeolei pe durata copilariei
  • Infectiile bacteriene cauzate de Bordetella pertussis, S.aureus, Mycobacterium non tuberculosis
  • Sindroamele de imunodeficienta - agamaglobulinemie, imunodeficienta comuna variabila, deficitul de IgA, subclase de IgG, hiper IgE, boala granulomatoasa cronica si sindromul de ataxie telangiectazie
  • Diskinezia ciliara primara, o patologie genetica rar intalnita care se refera la functionarea ineficienta a cililor de la nivelul tractului respirator
  • Bronsiectazii post-obstructie secundare aspiratiei accidentale de corpi straini sau secundare unei compresii tumorale sau adenopatii
  • Sindromul de aspiratie cronica la pacientii neurologici cu deglutitie dificila si cei care asociaza reflux gastric ce predispune la aparitia pneumoniilor de aspiratie recurente
  • Bolile de colagen si vasculitele de tipul sarcoidozei.

Factori de risc bronsiectazie si categorii vulnerabile

Principalii factori de risc care predispun la aparitia bronsiectaziilor se refera la:

  • BPOC
  • Astmul bronsic
  • Boala de reflux gastroesofagian
  • Artrita reumatoida
  • Bolile inflamatorii intestinale
  • Apartenenta la sexul feminin si varsta de peste 65 de ani constituie factori de risc individuali pentru bronsiectazie.

Simptome bronsiectazie

Manifestarile care intra in alcatuirea tabloului clinic al pacientilor cu bronsiectazie includ:

  • Tuse cronica care persista pentru o perioada de cel putin 8 saptamani
  • Cresterea secretiei de mucus la nivelul cailor respiratorii si a volumului eliminat la finalul acceselor de tuse sub forma de sputa vascoasa de culoare galbena sau verde
  • Hemoptizie (eliminarea de secretii bronsice care contin sange)
  • Dispnee (respiratie anevoioasa)
  • Senzatia de oboseala permanenta
  • Febra cu sau fara frisoane
  • Wheezing (respiratie suieratoare)
  • Durere toracica
  • Modificari la nivelul falangelor distale si ale unghiilor degetelor de la maini (aspect caracteristic de sticla de ceasornic sau degete de tobosar) secundare hipoxiei tesuturilor periferice. Aceste modificari apar dupa o evolutie indelungata a bolii care asociaza exacerbari repetate ale manifestarilor clinice.

Cu ce boli poate fi confundata bronsiectazia?

Diagnosticul diferential (determinarea diagnosticului corect in cazul in care o parte din manifestarile clinice sunt comune mai multor tipuri de afectiuni) al bronsiectaziei se realizeaza cu:

Cum evolueaza bronsiectazia?

Principalele complicatii care pot surveni in evolutia bronsiectaziilor subdiagnosticate sau incorect tratate cuprind:

Prognosticul afectiunii este relativ favorabil in cazul pacientilor care beneficiaza de ingrijiri medicale corespunzatoare care constau in drenaj postural regulat, medicatie mucolitica si tratament antibiotic corespunzator.

Cum se pune diagnosticul de bronsiectazie?

Diagnosticul bronisectaziei este stabilit de catre pneumolog pe baza informatiilor obtinute dupa efectuarea anamnezei, examenului clinic si al investigatiilor paraclinice care, de obicei, cuprind radiografia pulmonara si tomografia computerizata CT pulmonara de inalta rezolutie HCRT.

  • HCRT reprezinta o tehnica imagistica recenta care a substituit bronhografia, fiind la momentul actual gold standardul in diagnosticarea bronsiectaziilor, cu o sensibilitate asociata de 97%. Rezonanta magnetica nucleara reprezinta o noua metoda de diagnostic imagistic al NCFB furnizand date echivalente HCRT ul din perspectiva utilitatii diagnostice si evaluarea gradului de extindere al proceselor patologice la nivelul plamanilor.
  • Testele respiratorii functionale (spirometria) la copiii cu varsta de peste 5 ani pot indica existenta unei disfunctii respiratorii obstructive, restrictive sau mixte, insa pot fi utilizate doar ca marker de progresie a patologiei, neavand utilitate diagnostica.
  • Testul sudorii este recomandat tuturor pacientilor pediatrici pentru excluderea unui diagnostic de fibroza chistica, obtinerea unui rezultat neconcludent necesitand efectuarea unei analize genetice sau a unui test extins.

Diagnosticul de tuberculoza pulmonara este exclus prin efectuarea intradermoreactiei la tuberculina, frotiului obtinut prin etalarea si colorarea sputei, a tehnicilor de biologie moleculara PCR pentru detectarea M.tuberculosis si testul Quantiferon.

In ce consta tratamentul pentru bronsiectazie?

Tratamentul adresat pacientilor cu bronsiectazie este simptomatic si are ca scop ameliorarea simptomatologiei clinice (nu este curativ), prevenirea progresiei bolii si asigurarea unei cresteri si dezvoltari normale in cazul copiilor.

  • Fizioterapia toracica si exercitiile fizice, alaturi de gimnastica respiratorie, constituie metode de management esentiale pentru stimularea eliminarii mucusului de la nivel pulmonar, diminuarea frecventei exacerbarilor si incetinirea declinului functiei pulmonare. Cresterea clearance-ului ciliar poate fi obtinuta atat prin tapotaj toracic, cat si prin drenaj postural, oscilatii de inalta frecventa ale cailor aeriene sau presiune expiratorie pozitiva.
  • Tratamentul farmacologic cu mucolitice este adjuvant al fizioterapiei si se administreaza prin inhalatii cu solutii saline hipertone sau cu dornaza.
  • Medicatia antiinflamatorie presupune administrarea de corticosteroizi inhalatori si este rezervata pacientilor care asociaza exacerbari ale manifestarilor clinice manifestate prin insuficienta respiratorie.
  • Bronhodilatatoarele se adreseaza pacientilor care asociaza hiperreactivitate bronsica, in timp ce antibioticele sunt recomandate de catre medicul curant in conformitate cu sensibilitatea germenului izolat in culturile din sputa sau lichid de lavaj bronsic.
  • Interventia chirurgicala reprezinta ultima solutie de management a bronsiectaziilor rezervata pacientilor cu manifestari clinice persistente care afecteaza semnificativ calitatea vietii cotidiene. Transplantul pulmonar constituie singura optiune terapeutica in cazul persoanelor cu boala pulmonara in stadiu avansat de evolutie si declin sever al functiei respiratorii.

Cum prevenim agravarea bolii?

Vaccinarea antigripala anuala si antipneumococica conform schemei de vaccinare nationale constituie principala forma de preventie a bronsiectaziilor. Alaturi de acestea, vaccinul antirujeola si antipertussis constituie alte recomandari pentru diminuarea incidentei bronsiectaziei non fibroza chistica postinfectioasa.

Evitarea fumatului, inclusiv al celui pasiv, a poluarii si inhalarii de vapori toxici la locul de munca, adoptarea unei diete sanatoase si echilibrate, mentinerea unui nivel optim de hidratare al organismului, evitarea sedentarismului si respectarea cu strictete a schemelor de tratament cu antibiotic furnizate de catre medicul curant constituie alte recomandari pentru prevenirea bronsiectaziilor.

Complicatiile bronsiectaziei

  • Bronsiectazia non fibroza chistica este asociata cu multiple comorbiditati care, de regula, includ: Boala pulmonara cronica obstructiva BPOC
  • Rinosinuzita cronica
  • Astmul bronisc
  • Hipertensiunea arteriala
  • Boala cardiovasculara
  • Manifestari clinice sugestive depresiei si tulburarii anxioase.

Cand e necesar consult medical de urgenta?

Principalele instante in care se recomanda prezentarea cat mai rapida la medic se refera la urmatoarele manifestari clinice: expectoratiile abundente cu sau fara striuri sangvinolente, dispnee, sindrom febril inalt si disconfort algic la nivelul toracelui in timpul acceselor de tuse sau al inspirului.

 

Referinte:

Data publicării 02.03.2026