Insuficienta respiratorie acuta: cauze si tratament

Insuficienta respiratorie reprezinta scaderea capacitatii sistemului pulmonar de a realiza schimburile gazoase respiratorii optime pentru oxigen si dioxid de carbon si se manifesta sub forma de insuficienta de oxigenare - hipoxemie (scaderea presiunii partiale de oxigen <60 mmHg) si insuficienta ventilatorie - hipercapnie (cresterea presiunii partiale de dioxid de carbon >50mmHg).
Insuficienta respiratorie acuta: cauze si tratament

Cuprins

De cele mai multe ori, insuficienta respiratorie acuta se instaleaza ca urmare a unei alte boli, cum ar fi spre exemplu o forma severa de pneumonie, sau ca urmare a unor traumatisme in zona capului, toracelui, specifice accidentelor (accidente auto, caderea de la mare inaltime), astfel ca multi pacienti pot fi deja spitalizati in momentul aparitiei insuficientei respiratorii acute.
De asemenea, alcoolismul cronic constituie un factor de risc in aparitia insuficientei respiratorii acute.

La pacientii infectati cu SARS-CoV-2, conform unui studiu clinic desfacurat in China, s-a constat ca varsta inaintata (peste 65 de ani), temperatura de peste 39,1°C si limfopenia (numar scazut de limfocite - celule ale sistemului imunitar) au constituit factori de risc in aparitia insuficientei respiratorii acute.

Cauze insuficienta respiratorie acuta

Cauzele care duc la aparitia insuficientei respiratorii acute sunt reprezentate de catre:

  • Afectarea sistemului nervos central din cauza utilizarii de substante (stupefiante), encefalopatie metabolica, infectii, hipertensiune intracraniana
  • Patologii ale maduvei spinarii - mielita transversa, traumatisme
  • Disfunctii neuromusculare - poliomielita, tetanus, miastenia gravis, sindromul Guillan Barre, miopatie indusa de steroizi
  • Afectiuni ale toracelui - obezitate, cifoscolioza
  • Afectiuni ale cailor respiratorii superioare - edem glotic, obstructii tumorale, infectii, traheomalacie
  • Boli pulmonare care determina scaderea capacitatii de difuziune a oxigenului la nivel alveolar - infectii pulmonare, boala interstitiala, fibroza pulmonara, atelectazie, edem pulmonar, embolie pulmonara
  • Bolile cardiace cronice decompensate asa cum este insuficienta cardiaca cronica sau cele acute (infarct miocardic)
  • Starile de soc hipovolemic, septic, cardiogen
  • Dezechilibre metabolice - diabet zaharat.

Simptome insuficienta respiratorie acuta

Simptomele care alcatuiesc tabloul clinic al pacientului cu insuficienta respiratorie acuta sunt determinate de cantitatea scazuta de oxigen din sange si sunt reprezentate:

  • Tahipnee (cresterea frecventei respiratorii peste 30/minut) sau bradipnee (scaderea frecventei respiratorii sub 12/minut)
  • Dispnee cu ortopnee (dispnee in repaos care apare in poziție orizontala, mai ales in timpul noptii - dispnee paroxistica nocturna)
  • Expir activ prelungit cu utilizarea muschilor respiratori accesori
  • Anxietate cu senzatie de lipsa de aer, euforie apoi dezorientare temporo spatiala, somnolenta pana la pierderea constientei
  • Cianoza periorala si la nivelul extremitatilor, transpiratii profuze, vasodilatatie cutanata
  • Tulburari ale ritmului cardiac - tahicardie sau bradicardie
  • Cresterea tensiunii arteriale.

Insuficienta respiratorie acuta: diagnostic

Diagnosticul insuficientei respiratorii acute

Diagnosticul insuficientei respiratorii acute se stabileste pe baza examenului clinic al pacientului care evidentiaza prezenta semnelor respiratorii, hemodinamice si neurologice si este sustinut de testele pentru determinarea concentratiei gazelor arterialeȘ

  • Oximetrie
  • Pulsoximetrie
  • Analiza ASTRUP.

Suplimentar, medicul specialist poate recomanda efectuarea unor investigatii aditionale pentru stabilirea diagnosticului etiologic al insuficientei respiratorii acute care determina scaderea cantitatii de oxigen din sange:

  • Radiografii pulmonare
  • Computer tomograf (CT)
  • Ecocardiografie
  • EKG
  • Spirometrie.

Insuficienta respiratorie acuta

Principiile de tratament ale afectiunii urmaresc mentinerea oxigenarii tisulare si cerebrale adecvate prin restabilirea schimburilor gazoase la nivelul capilarelor alveolare, repermeabilizarea cailor aeriene superioare si adresarea patologiilor care duc la aparitia hipoxemiei si hipercapniei.

Principalele metode de corectare a hipoxemiei constau in:

  • Indepartarea obstructiilor cailor respiratorii superioare sau inferioare
  • Oxigenoterapie neinvaziva (pe masca) sau ventilatie mecanica (suplinirea mecanica a ventilatiei) sub monitorizare pulsoximetrica
  • Evacuarea si drenarea revarsatelor compresive (pleurale, pericardice, mediastinale)
  • Administrarea de bronhodilatatoare simpatomimetice (adrenalina, salbutamol), fluidificante bronsice, corticoizi si antiinflamatorii
  • Restabilirea echilibrului acido bazic al organismului
  • Administrarea de tratament specific patologiei de baza (afectiuni cardiace, neurologice, pulmonare, metabolice) care determina decompensarea pacientului cu aparitia insuficientei respiratorii acute.

Complicatii

Formarea cheagurilor de sange, colapsul plamanilor, infectiile provocate intubarea si ventilarea mecanica pe perioade lungi de timp, si fibroza pulmonara (cicatrizarea tesuturilor pulmonare) se numara printre complicatiile aparute la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta.

In cazul intubarii si ventilarii, exista un risc de contaminare a tractului respirator din cauza faptului ca manevra/ procedura in sine implica utilizarea unui tub introdus in trahee, expunand astfel raspandirea microbilor in plamani.

Recuperarea si efectele pe termen mediu si lung

Datorita progresului in domeniul medical, comparativ cu deceniile trecute, tot mai multi pacienti isi revin dupa o insuficienta respiratorie acuta, insa pacientul are nevoie de o perioada de recuperare. De la caz la caz, recuperarea poate dura intre o saptamana si 14 zile sau chiar mai mult in functie de complexitatea situatiei, iar unii pacienti se vor confrunta efecte pe termen mediu si lung ale insuficientei respiratorii acute, precum:

  • Probleme de respiratie - deoarece recuperarea functiei pulmonare poate sa dureze de la cateva luni, pana la 2 ani. Probleme pot persista inclusiv pe tot parcursul vietii. In situatii particulare, dupa externare, medicul poate recomanda inclusiv suplimentarea cu oxigen la domiciliu, cu ajutorul unui aparat medical dedicat in acest sens.
  • Depresie – exista riscul instalarii unor stari depresive la pacientul spitalizat perioade lungi de timp si/ sau care a avut o recuperare anevoioasa.
  • Probleme de memorie - sedativele administrate in timpul tratamentului, dar si nivelul scazut al saturatiei de oxigen din sange pot conduce la pierderi de memorie si tulburari cognitive. Dificultatile de memorie se corecteaza in cateva luni sau se pot permanentiza.
  • Oboseala si slabiciune musculara – in special la pacientii care au petrecut multa vreme in spital si/ sau au avut nevoie de ventilatie pe durata spitalizarii.

 

In cazul in care manifestati dificultati severe de respiratie, respiratie greoaie, neobișnuit de rapida, tensiunea arteriala este scazuta si aveti o stare de confuzie si oboseala extrema sau daca observati aceste simptome la o alta persoana din apropiere, solicitati ajutor medical. Insuficienta respiratorie acuta poate conduce la deces.

 

Referinte:

Data publicării 05.12.2022