Bronsiolita la copii - cauze, simptome, diagnostic si tratament

Bronsiolita reprezinta o infectie pulmonara intalnita la sugari si copii mici care determina inflamatia si congestia bronhiolelor si a mucoasei respiratorii. Agentul etiologic al bronsiolitelor este reprezentat in mod frecvent de un virus cu tropism respirator, ce cauzeaza aparitia bolii in special in sezonul rece. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza faptul ca anual se inregistreaza 150 milioane de cazuri noi de bronsiolita, intre 11 si 20 de milioane necesitand spitalizare pentru acordarea de ingrijiri medicale de specialitate.
Bronsiolita la copii - cauze, simptome, diagnostic si tratament

Tabloul clinic al copiilor cu bronsiolita este compus din simptome respiratorii reprezentate de tuse, stranut, wheezing (respiratie suieratoare) si uneori dispnee (senzatia de lipsa a aerului), care pot evolua pe durata mai multor zile sau saptamani. Majoritatea copiilor se recupereaza complet dupa instituirea tratamentului la domiciliu, insa exista si cazuri cu evolutie nefavorabila a bronsiolitei care necesita spitalizare si acordare de ingrijiri medicale specializate.

Cuprins

Cauze bronsiolita

Majoritatea bronsiolitelor la copii cu varste mai mici de 2 ani sunt determinate de virusul respirator sincitial RSV in proportie de 50-90%. Perioada de raspandire a bolii fiind predominant iarna si primavara. Infectia cu virusul sincitial respirator nu ofera imunitate durabila, patogenul nefiind capabil de stimularea sistemului imunitar in vederea sintezei de anticorpi specifici durabili, astfel ca pot exista cazuri de reimbolnavire frecventa pe parcursul aceluiasi sezon. Bronsiolita mai poate fi determinata si de virusurile Influenzae A si B (14-33%), adenovirus (3-10%), rhinovirusuri (3-8%) sau enterovirus si Mycoplasma pneumoniae (5%).

Incidenta bronsiolitelor la sugari cauzate de virusul respirator sincitial este de 20% pe durata primului an de viata, iar pana la varsta de 2 ani impliniti, aproximativ 80% dintre copii prezinta o infectie cu RSV in antecedent.

Transmiterea agentului patogen se face prin intermediul picaturilor de saliva sau mucus eliminate in aer in timpul stranutului, tusitului ori vorbitului, raspandirea fiind rapida in cadrul familiilor sau al centrelor de ingrijire pentru copii, crese, gradinite. Folosirea in comun a prosoapelor sau a jucariilor si atingerea ochilor, nasului, gurii cu maini contaminate de pe suprafete incorect igienizate, reprezinta alte modalitati de raspandire ale virusului respirator sincitial care determina bronsiolita.

Factorii de risc care contribuie la aparitia bronsiolitelor la copii sunt reprezentati de:

  • Varsta mai mica de 3 luni a sugarului
  • Nastere prematura - imaturitatea plamanilor la copii nascuti inainte de termen se asociaza mai frecvent cu infectii respiratorii recurente
  • Deficite ale sistemului imun
  • Expunerea sugarului/copilului la fum de tigara
  • Deprivarea de lapte matern
  • Expunerea copilului la aglomeratii sau inscrierea la crese supraaglomerate.

Afla De ce se imbolnavesc copiii cand intra in colectivitate si cat de des este normal sa raceasca?

Simptome bronsiolita

Bronsiolita acuta este o boala care debuteaza frecvent cu simptomatologie similara unei simple raceli ce include rinoree (secretii nazale apoase), tuse moderata, febra si stare generala alterata a copilului. In decurs de 1-2 zile, simptomele se pot agrava cu aparitia dispneei sau a wheezing-ului, fapt care semnifica prezenta inflamatiei si obstructiei cu mucus a cailor aeriene de mici dimensiuni de la nivelul plamanilor-bronsiolele.

Urmatoarele simptome si manifestari ale copilului sunt sugestive pentru decompensarea acuta respiratorie si necesita adresare la medic cat mai rapida:

  • Tiraj intercostal (respiratia implica utilizarea muschilor intercostali) si determina retractia regiunii inferioare a toracelul cu formarea unui sant intre torace si abdomen in faza de inspir a respiratiei
  • Tahipnee - frecventa crescuta a respiratiei in comparatie cu normalul varstei:
  • pana la 8 saptamani de viata -  60 sau mai multe respiratii pe minut
  • de la 2 luni la 1 an de viata: 50 sau mai multe respiratii pe minut
  • de la 1 an la 5 ani - 40 sau mai multe respiratii pe minut.
  • Wheezing (respiratie suieratoare) - sunete de intensitate inalta emise in timpul expirului determinat de ingustarea sau obturarea partiala a cailor respiratorii
  • Dificultate la inghitirea de lichide fapt ce ingreuneaza alimentatia la san si hidratarea orala corespunzatoare
  • Cianoza periorala sau la nivelul extremitatilor (tegumentele, unghiile capata o tenta albastruie determinata de lipsa oxigenului in sange.)

Manifestarile generale de pericol sunt reprezentate de incapacitatea sugarului de se alimenta la san sau de a bea lichide, aparitia starii de letargie, convulsii sau varsaturi dupa ingestie de lichide.

Deshidratarea poate fi secundara aportului insuficient de lichide in context febril si poate fi recunoscuta prin:

  • Deprimarea fontanelei anterioare
  • Aparitia plansului fara lacrimi
  • Mucoasei orale uscate
  • Pliului cutanat persistent
  • Emisiei reduse de urina.

Complicatiile tardive ale bronsiolitei la copii pot fi reprezentate de wheezing recurent sau astm bronsic si bronsiolita obliteranta - o mare parte a sugarilor care prezinta episoade recurente de bronsiolita vor prezenta hiperreactivitate bronsica sau astm in copilaria tarzie. Exista si situatii in care bronsiolita poate evolua nefavorabil catre pneumonie virala sau se poate suprainfecta cu un patogen bacterian, care determina pneumonie bacteriana.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Diagnosticul bronsiolitei

Diagnosticul de bronsiolita este stabilit de catre medicul de familie sau medicul pediatru in urma efectuarii unui examen clinic amanuntit al copilului, care include inspectie si auscultatie pulmonara.

In anumite situatii insa, acesta poate recomanda:

  • Efectuarea unei radiografii toracice pentru a elimina diagnosticul de pneumonie
  • A testelor pentru determinarea agentului patogen (teste rapide imunocromatografice efectuate din secretii nazale)
  • Investigatii pentru determinarea numarului de leucocite - hemoleucograma cu formula leucocitara si al gradului de inflamatie- proteina C reactiva, VSH.

Tratamentul bronsiolitei la copii

Tratamentul nespecific al bronsiolitei poate fi administrat la domiciliu in cazul in care sugarul/copilul se hraneste corespunzator, prezinta evolutie favorabila si nu asociaza dificultate respiratorie sau dezechilibre hidro-electrolitice. In acest scop pot fi utilizate picaturi cu solutie salina pentru fluidizarea secretiilor nazale recomandate de catre medic, aspirarea secretiilor cu ajutorul unei pompite sterile, administrarea de antitermice si asigurarea unui aport optim de lichide.

Simptomatologia bronsiolitei reprezentata de tuse si congestia cailor respiratorii poate fi ameliorata prin mentinerea unei umiditati corespunzatoare in camera copilului cu ajutorul unui umidificator sau vaporizator special. Mentinerea copilului in pozitie sezand poate ameliora respiratia pe timpul noptii.

In situatia in care se observa decompensarea respiratorie acuta a sugarului/copilului mic, este necesara spitalizarea acestuia pentru suplinirea nevoii de oxigen si administrarea de perfuzii pentru reechilibrare hidro-electrolitica. Suplimentarea cu oxigen este indicata la valori ale saturatiei partiale ale oxigenului situate sub valoarea de 92-93% determinata cu ajutorul pulsoximetrului.

Citeste si Cand administram aerosoli cu adrenalina la copii?

Tratamentul profilactic – masurile de preventie impotriva bronsiolitei la sugar si copilul mic constau in:

  • Spalarea frecventa a mainilor inainte de contactul cu acesta
  • Izolarea copilului de alti membri ai familiei care prezinta semne de infectie cu virusul sincitial respirator RSV
  • Dezinfectarea suprafetelor si jucariilor atinse in mod frecvent de catre alti copii
  • Dezinfectarea corespunzatoare a veselei si tacamurilor utilizate de catre copil
  • Alimentarea la san a copilului in primele luni de viata pentru intarirea sistemului imun.

In prezent nu exista vaccinuri care sa ofere imunitate impotriva infectiei cu RSV, insa copiii nascuti prematur, cei care prezinta deficite imunitare sau care asociaza boli cardiace ori pulmonare congenitale, pot primi anticorpi monoclonali care sa ofere protectie in fata acestui patogen respirator.

Data publicării 05.09.2022
Data ultimei actualizari 09.09.2022