Cuprins
- Imunitatea copiilor
- Cat de des este normal sa raceasca un copil?
- Alte afectiuni frecvente in colectivitatile de copii
- Cum putem evita imbolnavirile in colectivitate?
Imunitatea copiilor
Nou nascutii si sugarii cu varsta mai mica de 3 luni beneficiaza de protectie imunitara oferita de anticorpii proveniti din laptele matern (daca sugarul este hranit la san). Odata cu inaintarea in varsta, acesti anticorpi isi pierd eficacitatea si sunt inlocuiti treptat de anticorpi sintetizati de catre sistemul imunitar propriu, in urma contactului cu diferite antigene de origine virala si bacteriana.
In absenta anticorpilor proprii, mucoasa oro-faringiana si cea intestinala este vulnerabila la actiunea diferitelor tipuri de agenti patogeni, copilul prezentand risc crescut de contractare a infectiilor atunci cand sunt introdusi in colectivitati prescolare (crese, gradinite).
Incepand cu al doilea an de viata, riscul de imbolnavire vine cu precadere din interesului copilului pentru mediul inconjurator specific acestei varste. Aceasta etapa de dezvoltare presupune interactiune crescuta cu alti copii in cadrul colectivitatii, fapt ce favorizeaza raspandirea cu usurinta a patogenilor.
Factorii nespecifici de aparare reprezentati de secretia de mucus, pH-ul acidului gastric, microflora intestinala, activitatea diferitelor enzime digestive si nu numai, sunt incomplet dezvoltati la copii de varsta prescolara, astfel se explica incidenta crescuta a imbolnavirilor dupa inceperea cresei sau gradinitei.
Patogenii virali care determina majoritatea patologiilor respiratorii - raceli la copil sunt raspanditi cu usurinta in colectivitatile de prescolari prin intermediul secretiilor contaminate emise in aer in timpul stranutului, tusitului sau vorbitului, mai ales in situatia in care incaperile nu sunt aerisite la intervale regulate de timp. Agentii virali implicati in majoritatea patologiilor de tract respirator si digestiv ale copilului prescolar se pot raspandi cu usurinta si prin intermediul jucariilor contaminate, al veselei si al tacamurilor utilizate in comun cu persoane bolnave si atingerea suprafetelor contaminate ori incorect igienizate de catre personalul ingrijitor.
Colectivitatile aglomerate de copii favorizeaza raspandirea cu usurinta a patogenilor mai ales atunci cand copilul nu este izolat la domiciuliu de la primele simptome ale infectiei. Temperaturile scazute din sezonul rece, reprezinta un alt factor implicat in aparitia imbolnavirilor in crese si gradinite, prin limitarea timpului alocat activitatilor desfasurate in aer liber in favoarea celor din spatiile de joaca inchise, la nivelul carora creste riscul de expunere la diversi patogeni virali.
Aditional, copiii care sufera de astm, rinita alergica sau diverse tipuri de alergii vor fi mai susceptibili la infectii ale tractului respirator superior, odata cu introducerea în cadrul colectivitatilor prescolare si scolare.
Cat de des este normal sa raceasca un copil?
Patologiile de cauza virala cel mai frecvent intalnite in colectivitatile prescolare sunt infectiile acute de tract respirator provocate de virusul sincitial respirator, rhinovirus sau adenovirus.
- Frecventa racelilor poate fi cuprinsa intre 2 si 12 pe an daca varsta copilului este mai mica de 3 ani.
- Cei mici, cu varsta intre cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt afectati in medie de 6 ori pe an
- Scolarii si adolescentii cu varsta intre 7 si 17 ani pot prezenta infectii respiratorii virale in medie de 3 ori/an.
Infectiile respiratorii superioare de etiologie virala se manifesta in majoritatea cazurilor prin:
- Febra
- Cefalee
- Rinoree
- Congestie nazala
- Durere in gat.
Simptomele evolueaza in medie pentru o perioada de pana la maxim 7 zile.
Evolutia complicata a bronsiolitei la copil se manifesta prin dispnee, wheezing, febra persistenta, refuzul hranei sau alimentatie dificila urmata de varsaturi si deshidratare severa, care determina alterarea starii generale in cazul copiilor și sugarilor.
Netratate, aceste infectii banale ale tractului respirator superior pot determina aparitia complicatiilor reprezentate de: penumonii, sinuzite, tonsilite sau otite prin suprainfectare bacteriana. Infectiile otice sau faringo-amigdalitele cu recurenta care depaseste 6 episoade pe an, necesita investigatii amanuntite efectuate de catre medicul specialist pentru administrarea de tratament specific medicamentos sau chirurgical, care sa previna aparitia complicatiilor pe termen lung.
Call Center
Alte afectiuni frecvente in colectivitatile de copii
In afara racelilor banale de etiologie virala, o alta cauza a infectiilor respiratorii la copiii din cadrul colectivelor prescolare, este reprezentata de Haemophilus influenzae. H.influenzae este o bacterie care colonizeaza mucoasa nazala si faringiana si poate determina aparitia de imbolnaviri la copii pana la varsta de 5 ani, determinand aparitia de otite, sinuzite, conjunctivite si, in cazuri rare, pneumonii si meningite bacteriene. Patogenul se raspandeste pe cale aerogena prin intermediul picaturilor de saliva contaminata emise in timpul stranutului sau tusitului de catre persoane purtatoare asimptomatice sau de catre bolnav.
Retardul staturo-ponderal al copilului sau necesitatea administrarii de antibiotice mai mult de 2 luni consecutiv pentru tratarea infectiilor bacteriene recurente reprezinta alte motive de prezentare la medic, pentru evaluarea si managementul corespunzator al fiecarui caz in parte.
Amigdalitele acute sau angina la copiii din colectivitati se poate datora infectiilor virale cu Epstein Barr (agentul etiologic al mononucleozei), Herpes simplex, citomegalovirus sau adenovirus ori bacteriene cu Streptococcus pyogenes (Streptococ beta hemolitic de grup A) si se manifesta prin inflamatia acuta a amigdalelor.
Sindromul febril, otalgia, cefalee, deglutitia dureroasa, dispneea si rinoreea (secretii nazale apoase) reprezinta manifestari frecvent intalnite in cazul anginelor la copii.
Gastroenteritele reprezinta afectiuni digestive cauzate de virusuri, bacterii sau paraziti care se raspandesc cu usurinta in colectivitatile de copii fie prin maini neigienizate, fie prin hrana si apa contaminata.
Gastroenteritele la copii se manifesta in majoritatea cazurilor prin senzatie de greata, varsaturi, dureri abdominale, scaune diareice si sindrom febril ce pot determina in anumite situatii deshidratare severa prin aparitia dezechilibrelor hidro-electrolitice importante.
Rotavirusul, adenovirusul, Escherichia coli enteropatogen sau Enterobius vermicularis, reprezinta o parte dintre agentii patogeni de etiologie virala, bacteriana si parazitara, implicati in gastroenteritele la copiii din colectivitatile prescolare si scolare.
Varicela, rubeola, rujeola, parotidita epidemica (oreionul), scarlatina, roseola infantum si eritemul infectios, reprezinta boli ale copilariei de etiologie virala, care se raspandesc cu usurinta in colectivitatile de copii. Majoritatea acestor afectiuni prezinta perioada de incubatie prelungita, iar contagiozitatea precede aparitia manifestarilor clinice, aceste caracteristici ale bolilor fiind raspunzatoare de aparitia cu usurinta a focarelor de infectie in cadrul colectivitatilor din crese, gradinite si scoli. Aceste patologii nu sunt insa de tip recurent, trecerea prin boala determina imunitate pe viata, prin stimularea sintezei de anticorpi specifici care ofera protectie durabila.
Cum putem evita imbolnavirile in colectivitate?
Masurile de preventie aplicate cu succes pentru evitarea imbolnavirilor la nivelul colectivitatilor de copii cuprind:
- Izolarea copilului la domiciliu la primele semne de boala
- Vaccinarea in perioada premergatoare sezonului rece care favorizeaza aparitia racelilor
- Igienizarea regulata a suprafetelor frecvent atinse de catre copii
- Aerisirea spatiilor inchise de joaca din crese si gradinite
- Igienizarea mainilor copiilor inainte de servirea mesei si dupa utilizarea toaletei
- Evitarea consumului de alimente in comun sau din aceeasi farfurie cu alti copii
- Evitarea consumului de lichide la comun din aceeasi sticla sau cana.
Referinte:
- Common Cold in Children, Stanford Medicine Children's Health
- Colds in children, Canadian Paediatric Society
- Incubation periods of acute respiratory viral infections: a systematic review, Justin Lessler, Nicholas G. Reich, Prof. Ron Brookmeyer, Prof. Trish M. Perl, Prof. Kenrad E. Nelson, A.T. Derek