Dopamina - cum ne face mai fericiti?

Dopamina este un neurotransmitator sintetizat de catre neuronii dopaminergici care alcatuiesc substanta neagra la nivelul hipotalamusului. Acest hormon al fericirii este eliberat in timpul desfasurarii de activitati placute sau care sunt urmate de o recompensa. Dopamina este sintetizata dintr-un aminoacid precursor-tirozina care necesita transformare anterioara in L-Dopa.
Dopamina - cum ne face mai fericiti?

Cuprins

Dopamina astfel sintetizata joaca un rol important in reglarea raspunsului emotional, a senzatiilor de durere si placere, satietatii, somnului, digestiei si a frecventei respiratorii. Neurotransmitatorul este implicat direct in procesele cognitive moduland atentia, capacitatea de concentrare si de invatare in timpul desfasurarii diferitelor sarcini mentale.

Afectarea functionalitatii neuronilor dopaminergici (neuronii la nivelul carora este sintetizata dopamina) situati la nivelul mezencefalului si al zonei ventrale tegmentale a creierului, poate genera aparitia bolii Parkinson, a tulburarilor comportamentale si al celor de dispozitie.

Dopamina poate fi utilizata de organism ca precursor in sinteza altor catecolamine inrudite, de tipul epinefrinei si norepinefrinei, care sunt eliberate la nivel circulator in conditii de suprasolicitare fizica sau psihica accentuata.

Ce este dopamina?

Dopamina reprezinta un neurohormon responsabil in proportie majoritara de reglarea functionalitatii ariilor cerebrale asociate placerii si recompensei. Denumit si “hormon al placerii”, dopamina este sintetizata de catre neuronii dopaminergici din anumite zone ale creierului si eliberata de la nivelul veziculelor presinaptice in timpul desfasurarii activitatilor asociate cu senzatia de placere sau de recompensa.

Alaturi de alti neurotransmitatori reprezentati de serotonina si adrenalina, biosinteza dopaminei poate fi limitata de actiunea tirozin hidroxilazei, o enzima implicata in obtinerea L Dopa din tirozina. Dupa sintetizare, dopamina este incorporata la nivelul veziculelor presinaptice prin actiunea unui transportor monoaminic vezicular si este eliberata la nivelul membranei celulare a neuronilor sinaptici printr un proces numit exocitoza.

Ce rol are dopamina in organism?

In afara de rolul sau in modularea senzatiilor de placere, dopamina este implicata si in reglarea anumitor functii ale organismului uman printre care se regasesc:

  • Digestia
  • Eliminarea sodiului la nivel renal
  • Sinteza de insulina (inhiba sinteza de insulina la nivel pancreatic)
  • Circulatia sangvina (efect vasodilatator) si ritmul cardiac
  • Procesele cognitive si de invatare
  • Reglarea comportamentelor asociate sentimentului de recompensa
  • Reglarea capacitatii de adaptare la stres
  • Perceptia durerii
  • Reglarea temperaturii corporale
  • Initierea activitatii motorii.

Cum ne face dopamina mai fericiti?

Un nivel optim de dopamina in organism determina aparitia bunei dispozitii si imbunatateste capacitatea de invatare si de organizare, crescand productivitatea. Acest neurotransmitator este considerat a fi un "hormon al placerii" datorita capacitatii sale de reglare neurologica si fiziologica a organismului, care implica atat functia motorie, cat si starea de spirit. Sistemul de recompensa este puternic asociat cu nivelurile de dopamina sintetizat de catre neuronii dopaminergici, acest neurotransmitator fiind capabil de a genera aparitia sentimentului de bucurie si validare care motiveaza persoana pentru desfasurarea anumitor tipuri de activitati.

Eliberarea dopaminei la nivelul cortexului prefrontal si al nucleului accumbens este asociata in principal cu activitatea sexuala, consumul de substante si anumite alimente, in timp ce neurotransmitatorul eliberat la nivel mezolimbic este corelata cu procesele motivationale.

Dopamina este implicata in generarea motivatiei, influentand capacitatea decizionala in diferite aspecte ale vietii cotidiene si este responsabila uneori de aparitia starilor euforice. In prezent se considera faptul ca activarea neuronilor dopaminergici implicati in aparitia motivatiei, are loc atunci cand la nivelul creierului este anticipata o recompensa imediata, ca raspuns la desfasurarea unui anumit tip de activitate.

Nivel scazut de dopamina – simptome

Nivelurile scazute ale dopaminei sunt responsabile pentru aparitia:

  • Deficitului de atentie
  • Demotivare personala
  • Lipsa de entuziasm
  • Dificultati de coordonare motrica (tremor, afectarea abilitatilor motorii fine necesare pentru scris) si de initiere a miscarilor voluntare, crampe musculare, rigiditate musculara si pierderea echilibrului.
  • In ceea ce priveste rolul dopaminei in aparitia sindroamelor depresive, acesta trebuie interpretat intr-un context mai amplu care include interactiunea acesteia cu alte tipuri de neurotransmitatori responsabili de aparitia simptomelor specifice depresiei.

Afectiuni asociate cu dopamina scazuta

  • Schizofrenia
  • Boala Parkinson
  • ADHD (tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie)
  • Autismul.

Acestea reprezinta cateva dintre patologiile asociate cu deficit de dopamina. Depresia cauzata de deficitul de dopamina se manifesta prin anhedonie (incapacitatea de a simti placere), demotivare personala si lipsa interesului pentru diferite activitati.

Studiile clinice au demonstrat faptul ca tulburarile de dispozitie se datoreaza in mare parte deficitului de sinteza si metabolism al dopaminei, alaturi de cel al altor neurotransmitatori reprezentati de serotonina, norepinefrina si acetilcolina.

Deficitul de sinteza al dopaminei este asociat in mod frecvent patologiilor care asociaza retard psihomotor si demotivare personala, in timp ce metabolizarea inadecvata a compusului este mai frecvent implicata in mecanismele patologice care genereaza aparitia tulburarilor afective sezoniere.

Tulburarile de sinteza ale dopaminei pot determina aparitia sclerozei multiple, artritei reumatoide sau al bolii inflamatorii intestinale, ca urmare a implicarii neurotransmitatorilor in modularea functionalitatii sistemului imun.

Nivel ridicat de dopamina – semne

Nivelurile ridicate ale dopaminei pot genera aparitia:

  • Senzatiei de euforie
  • Cresterea nivelului de dispozitie cu aparitia maniilor
  • Halucinatiilor si perceptiilor false
  • Hiperfunctia neuronilor dopaminergici poate genera aparitia starilor de anxietate, libidou crescut cu angajare in relatii promiscue, agresivitate si insomnie.

Afectiuni asociate cu dopamina crescuta

Studii efectuate recent sustin faptul ca exista o posibila legatura intre raspunsul dopaminergic ca urmare a ingestiei de alimente dulci la persoanele care sufera de obezitate. Conform acestor studii, ingestia anumitor tipuri de alimente influenteaza activitatea sistemului de recompensa si stimuleaza supraconsumul cu aparitia obezitatii.

Nivelurile crescute ale dopaminei influenteaza major comportamentele care contribuie la aparitia adictiilor, in special al celor de alcool si substante care pot avea consecinte neplacute din punct de vedere fizic si psiho-emotional.

In anumite situatii, sistemul dopaminergic hiperactiv determina aparitia anumitor manifestari prezente in mod frecvent la schizofrenici, in functie de localizarea neuronilor dopaminergici afectati, acestea putand fi reprezentate de halucinatii si iluzii.

Cum imbunatatim nivelul dopaminei in mod natural?

Nivelurile de dopamina ale organismului pot fi imbunatatite printr-o serie de masuri care implica schimbarea stilului de viata si cuprind:

  • Adoptarea unei alimentatii echilibrate cu un aport crescut de alimente bogate in L-tirozina (precursorul dopaminei), continuta de catre migdale, avocado, banane, carne de vita, pui si oua. Suplimentele alimentare de vitamina D si magneziu, alaturi de acizii grasi Omega 3, sunt de asemenea benefice pentru intensificarea sintezei de dopamina.
  • Efectuarea de exercitii fizice regulate, meditatie sau masaj prin care este stimulata eliberarea de dopamina ca raspuns la desfasurarea de activitati placute.
  • Respectarea programului de somn, un minim de 7 ore de somn in timpul noptii cu evitarea stimularii acustice si vizuale asigura o cantitate optima de sinteza a neurotransmitatorului la nivelul celulelor nervoase dopaminergice.
  • Expunerea regulata la lumina solara asigura atat cresterea nivelului de dopamina, cat si al altor neurotransmitatori responsabili de generarea sentimentului de bunastare.

 

 

Referinte:

Data publicării 23.02.2023
Data ultimei actualizari 21.04.2023