Histeroscopia operatorie: cand este necesara si cum se realizeaza

• Diferenta dintre histeroscopia diagnostica si cea operatorie
• Cand este recomandata procedura?
• Polipi endometriali
• Fibroame submucoase
• Aderentele intrauterine
• Cum te pregatesti pentru histeroscopie operatorie?
• Cum se desfasoara procedura?
• Ce avantaje are histeroscopia operatorie?
• Recuperarea dupa histeroscopie
• Riscuri si complicatii posibile

Diferenta dintre histeroscopia diagnostica si cea operatorie

Principala diferenta intre cele doua proceduri consta in primul rand prin aparatura folosita, histeroscopia diagnostica folosind un aparat mai subtire ce nu necesita dilatatia colului si poate fi efectuata chiar cu anestezie locala, fiind utilizata in primul rand pentru a explora si vizualiza cavitatea uterine, dar si pentru a trata uneori leziuni de dimensiuni mici (polipi), sau pentru a sectiona diverse aderente intrauterine. Histeroscopia operatorie sau interventionala reprezinta o procedura chirurgicala intotdeauna curativa.

Histeroscopia diagnostica implica utilizarea unui histeroscop subtire pentru inspectarea cavitatii uterine si/sau recoltare de biopsii tisulare, excizia unor polipi de mici dimensiuni, aderente intrauterine (sinechii post-chiuretaj, septuri uterine) si se poate efectua in conditii de anestezie locala la cabinetul medicului ginecolog, fara a necesita spitalizarea pacientei. Histeroscopia interventionala se efectueaza utilizand un histeroscop cu diametru mai mare care include canale special destinate instrumentarului chirurgical, necesita administrare de anestezie totala sau rahianestezie, se desfasoara in blocul operator si se adreseaza tratamentului fibroamelor, polipilor uterini si malformatiilor cavitatii uterine.

Cand este recomandata procedura?

Principalele indicatii pentru histeroscopia interventionala includ polipii uterini, fibroamele submucoase, aderentele intrauterine (sindromul Asherman), malformatiile congenitale de tipul septurilor uterine, indepartarea dispozitivelor intrauterine (sterilet) inclavate si a resturilor placentare dupa nastere, prelevarea de biopsii tisulare endometriale sau ablatia endometriala.

Polipi endometriali

Polipul uterin reprezinta o tumora benigna ce apare la nivelul endometrului (mucoasa uterina, care apare ca urmare al unui dezechilibru intre estrogen si progesteron, in defavoarea celui de al doilea hormon. Principala manifestare clinica a polipilor endometriali este reprezentata de sangerarile vaginale semnificative care pot surveni atat in perioada menstruatiei, cat si in afara acesteia, putand cauza anemie feripriva. Infertilitatea constituie o alta manifestare clinica asociata polipilor endometriali in prezenta careia femeile de varsta fertila se indreapta catre medicul ginecolog pentru investigatii si tratament.

Polipectomia histeroscopica reprezinta interventia utilizata pentru rezectia polipilor endometriali. Scopurile principale ale histeroscopiei pentru îndepărtarea polipilor sunt reprezentate de tratamentul sangerarilor anormale si cresterea sanselor de obtinere ale unei sarcini viabile la femeile care isi doresc copii, precum si de stabilirea unui diagnostic de laborator ce trebuie sa identifice un eventual cancer de endometru cu punct de plecare de la nivelul polipului.

Fibroame submucoase

Fibroamele submucoase reprezinta formatiuni benigne ale uterului care pot cauza infertilitate sau pierderi recurente de sarcina, anemie secundara pierderilor de sange si dureri pelviene. Rezectia histeroscopica a fibroamelor submucoase reprezinta o interventie chirurgicala minim invaziva care asociaza o rata inalta de succes in tratamentul infertilitatii la femei. Este important de mentionat faptul ca miomectomia histeroscopica se adreseaza doar fibroamelor uterine submucoase care protruzioneaza in interiorul cavitatii uterine, nu si celor care se regasesc in grosimea peretelui uterin.

Aderentele intrauterine

Sinechiile intrauterine reprezinta niste aderente intre peretii cavitatii uterine care pot rezulta fie in urma unui chiuretaj, fie dupa o sarcina recenta. Denudarea traumatica a stratului bazal in timpul unui chiuretaj cauzeaza inflamatie favorizand aderarea (lipirea) peretilor cavitatii uterine si constituirea tesutului fibrotic aderential care distorsioneaza anatomia cavitatii uterine.

In literatura de specialitate este mentionat faptul ca aderentele uterine pot surveni si ca urmare a unei proceduri histeroscopice de ablatie endometriala, in special la pacientele care au prezentat multiple formatiuni la nivelul cavitatii uterine.

In anumite situatii, aderentele sunt localizate, insa exista si cazuri in care acestea se extind la nivelul intregii cavitati uterine, cauzand infertilitate de cauza obstructiva. Sinechiile moderate sunt formate din tesut fibromuscular gros acoperite de endometru care poate sangera semnificativ în cazul traumatizarii chirurgicale.

Sinechiile severe sunt alcatuite doar din tesut conjunctiv si nu sangereaza semnificativ in timpul interventiei histeroscopice. Histeroscopia reprezinta o metoda de tratament minim invaziv al sinechiilor uterine care presupune sectionarea si indepartarea tesutului fibros de la nivelul cavitatii uterine cu ajutorul rezectoscopului sau al foarfecii.

Cum te pregatesti pentru histeroscopie operatorie?

Investigatia imagistica preoperatorie are rol de orientare a deciziei terapeutice, in timp ce consultul preanestezic diminueaza riscul de aparitie al complicatiilor alergice si hemoragice. Medicul ginecolog poate recomanda efectuarea unor analize de laborator in etapa preoperatorie pentru excluderea unei infectii in curs de evolutie la momentul interventiei.

In functie de tipul de anestezie utilizat, pacientei ii poate fi solicitata si starea aportului alimentar cu cel putin 8 ore inainte de interventie pentru a preveni riscul de aspiratie pulmonara a continutului gastric in timpul intubarii. Medicatia anticoagulanta poate fi sistata temporar inainte de procedura, in conformitate cu indicatiile medicului anestezist. In situatia in care histeroscopia nu poate fi efectuata in prima saptamana dupa menstruatie, medicul ginecolog recomanda de regula efectuarea unui test de sarcina pentru a exclude posibiliatea existentei unei sarcini in evolutie la momentul realizarii interventiei.

Se indica evitarea contactului sexual cu 1-2 zile inainte de procedura si al dusurilor vaginale cu aproximativ 7 zile inainte. Este important de mentionat faptul ca interventia nu se poate realiza in timpul menstruatiei, perioada optima fiind reprezentata de primele 7 zile dupa sistarea sangerarilor vaginale.

Discuta cu un specialist despre indicatia, abordul si recuperarea potrivite cazului tau.

Solicita o programare online

Cum se desfasoara procedura?

Inainte de procedura, pacienta este rugata sa mictioneze pentru golirea vezicii urinare, dupa care este asezata pe masa ginecologica iar vaginul si colul uterin sunt curatate cu solutie antiseptica. Ulterior acestei etape este administrat anestezicul care poate fi local sau sistemic, in conformitate cu patologia tratata si preferintele pacientei.

In continuare, medicul dilata cu blandete colul uterin cu instrumente speciale si destinde uterul prin introducerea unei solutii saline hipotone care este circulata in permanenta sub o anumita presiune, pentru a permite o examinare progresiva a canalului endocervical, a cavitatii uterine si a ostiumurilor tubare. Dupa inspectarea cavitatii uterine, medicul ginecolog incepe efectuarea interventiei specifice patologiei adresate, avand in permanenta un control vizual optim asupra manevrelor efectuate datorita camerei si sursei de lumina atasate histeroscopului.

Ce avantaje are histeroscopia operatorie?

Principalele avantaje ale histeroscopiei interventionale se refera la caracterul minim invaziv al procedurii prin folosirea orificiilor natural, fara nici o incizie chirurgicala, riscul diminuat de aparitie al infectiilor si recuperarea rapida a pacientei care isi poate relua activitatile obisnuite intr-un timp scurt.

Recuperarea dupa histeroscopie

Recuperarea dupa o interventie histeroscopica este de regula rapida, pacienta putand reveni la stilul de viata obisnuit in decurs de 1-2 zile de la procedura. Postprocedural, este normal sa apara o sangerare vaginala minora sau spotting timp de maxim 7 zile si un disconfort abdominal minim sub forma unor crampe abdominale similare celor din timpul menstruatiei.

In etapa de recuperare se recomanda evitarea efortului fizic intens pe durata primelor 24-48 de ore si al contactului sexual timp de 3-5 zile sau conform indicatiilor medicului ginecolog. Dusul rapid pentru efectuarea toaletei intime este preferat bailor generale, in acelasi timp fiind recomandata evitarea dusurilor vaginale si a tampoanelor intravaginale pentru a diminua riscul de aparitie al infectiilor.

Riscuri si complicatii posibile

Histeroscopia reprezinta o interventie minim invaziva, de regula sigura, care asociaza insa o serie de riscuri generale referitoare la infectii, hemoragie si reactii la anestezicul utilizat si specifice care includ perforatia uterina (mai putin de 1% din cazuri), formarea sinechiilor (aderentelor intrauterine), sindromul de hiperhidratare (intravazarea lichidului de distensie in timpul procedurii) si leziunile termice ale organelor interne din vecinatatea uterului.

Embolia gazoasa poate surveni in cazul histeroscopiilor care utilizeaza dioxid de carbon pentru dilatarea cavitatii uterine, aceasta complicatie avand risc inalt de evolutie nefasta in absenta interventiei prompte din partea medicului anestezist.

Referinte:

• Aspecte medico-legale in histeroscopie
• Hysteroscopy, Cleveland Clinic
• Hysteroscopy, NHS
• Hysteroscopy, Jessica F. Moore, Jose Carugno
• Hysteroscopic Myomectomy, Stanford Medicine
• Hysteroscopic Polypectomy and Dilation and Curettage (D&C)
• Hysteroscopic Procedures
• Hysteroscopic removal of fibroid, NHS
• Hysteroscopic Resection of Submucous Fibroids in Symptomatic Women, Katyayani Swapna Yendru, Savitha Devi Yelamanchi, Ganga Bhavani Vaddiraju
• SLS Members Do Amazing Things, Society of Laparoscopic & Robotic Surgeons

Intrebari Frecvente (FAQ)