Menarha: scurt ghid despre prima menstruatie la adolescente

Menarha reprezinta prima menstruatie care apare in perioada adolescentei cuprinsa intre 10 si 16 ani, inregistrand o medie de 12.4 ani. Cercetarile de specialitate demonstreaza faptul ca aparitia menstruatiei este influentata de o serie de factori multipli care implica, dar nu se limiteaza la, statusul socio-economic, mostenirea genetica, starea generala de sanatate a adolescentei, nivelul de activitate fizica si nu in ultimul rand, etnicitatea.
Menarha: scurt ghid despre prima menstruatie la adolescente

De regula, primele menstruatii nu sunt precedate de manifestari clinice specifice, nu asociaza disconfort algic si apar in cadrul unor cicluri anovulatorii (nu se produce ovulatia), insa cu toate acestea menarha semnifica debutul vietii fertile.

Cuprins

Menarha - semne premergatoare

Pubertatea include totalitatea modificarilor fiziologice de cauza hormonala care includ aparatul locomotor (oase si muschi), forma si dimensiunea corpului, dar si dezvoltarea capacitatii de reproducere a organismului.

Pubertatea la fete este caracterizata de o serie de modificari fiziologice care, in functie de momentul aparitiei, pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

  • Cresterea si dezvoltarea sanilor denumita telarha constituie primul si cel mai evident semn de debut al pubertatii care de regula apare in jurul varstei de 8 ani;
  • Aparitia pilozitatii pubiene (pubarha) si la nivelul axilelor;
  • Aparitia mirosului corporal specific adultului;
  • Menarha sau prima menstruatie;
  • Acnee;
  • Salt de crestere.

Toata aceasta succesiune de modificari ale corpului se datoreaza actiunii axului hipotalamo-hipofizo-ovarian care incepe sa sintetizeze hormon luteinizant (LH) si hormon de stimulare foliculara (FSH) cu efect direct asupra ovarelor si a organelor sexuale feminine.

In prezent, este estimat faptul ca pana la implinirea varstei de 15 ani, aproximativ 98% din adolescente au avut deja prima menstruatie, insa este de mentionat ca definitivarea maturizarii axului hipotalamo-hipofizo-ovarian poate necesita o perioada de cateva luni dupa aparitia primei menstruatii.

Acest aspect presupune existenta unor menstruatii anovulatorii si cicluri de durata variabila care pot fi cuprinse intre 20 si 45 de zile pe durata primilor 2-3 ani. Incepand cu cel de al 3-lea an dupa aparitia primei menstruatii, ciclul devine regulat, avand o durata care poate fi cuprinsa intre 21 si 34 de zile si implica ovulatie lunara la aproximativ 60-80% din adolescente.

Menarha precoce

Aparitia primei menstruatii inainte de implinirea varstei de 9 ani reprezinta menarha precoce si este asociata cu instalarea pubertatii timpurii.

  • Pubertatea precoce centrala este dependenta de gonadotropine LH si FSH care regleaza ovulatia si menstruatia la persoanele de sex feminin si semnifica maturizarea precoce a axului hipotalamo-hipofizo-ovarian cu instalarea timpurie a intregului spectru de modificari fizice si hormonale ale pubertatii. In cazuri rare, pubertatea precoce si implicit aparitia primei menstruatii in jurul varstei de 9 ani poate fi cauzata de existenta unei tumori cerebrale, traumatisme cerebrale, hidrocefalie, dupa radioterapie la nivelul capului care afecteaza hipotalamusul si glanda hipofiza sau poate fi asociata unei hiperplazii suprarenale congenitale sau hipotiroidismului.
  • Pubertatea precoce de cauza periferica este generata de sinteza in exces a hormonilor estrogeni si este independenta de actiunea hormonilor gonadotropi. De regula, pubertatea precoce periferica este cauzata de tumori ale glandelor suprarenale, expunerea la surse externe de estrogen (creme, unguente), chisturi ovariene sau precocitate sexula familiala.

Menarha tardiva

Menarha tardiva presupune aparitia primei menstruatii dupa implinirea varstei de 15 ani sau cea care are loc dupa mai mult de 3 ani de la modificarile care au loc la nivelul sanilor (telarha).

Printre cele mai des intalnite cauze care determina menarha tardiva se regasesc:

  • Absenta tesutului adipos ca urmare a practicarii unui sport de performanta (innot, dans sau alergat), unei tulburari de alimentatie (anorexie sau bulimie) sau asociata deficitului protein caloric sever;
  • Hipogonadismul de cauza centrala care vizeaza reglarea hipotalamica sau periferica in situati in care ovarele nu se dezvolta suficient sau prezinta o patologie specifica.

Alte cauze care pot favoriza hipogonadism si intarzierea primei menstruatii la adolescente includ:

  • Boala celiaca
  • Boala inflamatorie pelvina
  • Hipotiroidismul
  • Diabetul zaharat
  • Fibroza chistica
  • Anemia falciforma
  • Anorexia nervoasa
  • Afectiunile hepatice si renale
  • Anumite boli autoimune (tiroidita Hashimoto sau boala Addison)
  • Tumori ale hipofizei
  • Sindromul Turner.

In majoritatea cazurilor insa, intarzierea primei menstruatii constituie o caracteristica familiala (prezenta si la alte persoane de sex feminin) si nu este secundara unui proces patologic specific.

Dereglarile hormonale in adolescenta

Dereglarile hormonale in adolescenta asociaza un impact semnificativ atat asupra sistemului reproducator feminin, cat si din perspectiva aspectului fizic, cea psihosociala si a starii de sanatate generale a adolescentei. Fluctuatiile hormonale patologice pot cauza tulburari ale apetitului, variatii notabile ale greutatii corporale, tulburari ale menstruatiei, diminuarea capacitatii de concentrare si pierderea interesului pentru diferite tipuri de activitati.

Variatiile nivelurilor serice de androgeni si estrogen cauzeaza, de obicei, menstruatii dureroase, balonare, castig ponderal, cefalee, dureri lombare, reactii alergice si pofte alimentare. Fluctuatiile serice ale progesteronului pot genera sensibilitate dureroasa la nivelul sanilor, stare de somnolenta, ameteala, menstruatii neregulate si castig ponderal.

Principalele situatii in care se recomanda efectuarea unui examen ginecologic si/sau endocrinologic se refera la:

  • Absenta menstruatiilor pana la varsta de 15 ani
  • Persistenta menstruatiilor neregulate la mai mult de 2 ani de la menarha
  • Durata ciclurilor mai mica de 21 de zile si respectiv mai mare de 40 de zile
  • Incetarea brusca a menstruatiilor dupa o perioada de timp in care acestea au fost regulate.

Menstruatie regulata vs. neregulata

Menstruatiile regulate au loc, in mod normal, la interval de 28 de zile, ciclurile neregulate referindu-se la cele care se desfasoara pentru perioade mai mici de 21 de zile sau mai indelungate de 35 de zile, cele care nu apar lunar si care implica sangerari anormale (abundente sau dimpotriva reduse semnificativ).

Majoritatea femeilor prezinta cicluri menstruale regulate a cate 28 de zile care includ aproximativ 7 zile de sangerare vaginala, insa exista si exceptii de la aceasta regula care se refera la:

  • Amenoree - in acest caz menstruatiile sunt absente pentru o perioada care depaseste 90 de zile in absenta unei sarcini in evolutie, alaptarii sau tranzitiei catre menopauza;
  • Oligomenoree - menstruatiile apar la distante care depasesc 35 de zile sau numarul total al sangerarilor vaginale/an este mai mic de 6;
  • Dismenoreea - acest termen face referire la menstruatiile care sunt insotite de crampe abdominale severe care altereaza calitatea vietii pacientei;
  • Sangerari vaginale anormale care pot aparea in afara perioadei de menstruatie, cele care presupun pierderea unor cantitati semnificative de sange si cele care depasesc 7 zile/menstruatie.

Regula de igiena si ingrijire personala

Principalele reguli de igiena care trebuie adoptate pe durata menstruatiei se refera la:

  • Spalarea corecta a mainilor inainte si dupa utilizarea toaletei, schimbarea regulata a absorbantului, a tamponului intravaginal sau a cupei menstruale;
  • Schimbarea absorbantelor la fiecare 4-8 ore in functie de abundenta fluxului menstrual;
  • Schimbarea tamponului intravaginal dupa imersia in apa piscinei si la fiecare 4-8 ore in conformitate cu abundenta sangerarilor vaginale;
  • Igienizarea corespunzatoare a cupelor menstruale intre utilizari prin imersia lor in apa clocotita timp de 2 minute;
  • Utilizarea absorbantelor, tampoanelor si a lenjeriei de corp din bumbac;
  • Practicarea zilnica a igienei intime cu apa calda si sapun special destinat zonei;
  • Dupa utilizarea toaletei stergerea cu hartie igienica din fata in spate pentru a preveni diseminarea bacteriilor enteropatogene la nivelul vaginului si uretrei.

Probleme frecvente si cand sa consultam medicul

Principalele manifestari clinice care ar trebui sa indrume adolescenta catre un consult de specialitate includ:

  • Acneea severa persistenta
  • Pilozitatea excesiva
  • Subtierea parului de la nivelul scalpului
  • Castig sau pierdere ponderala semnificativa
  • Schimbari bruste ale starii de dispozitie
  • Oboseala cronica persistenta
  • Crampe abdominale severe
  • Senzatie de greata
  • Tulburari ale somnului.

Mituri despre menstruatie

  • Este normal ca menstruatia sa doara. In mod fiziologic menstruatia poate fi insotita de crampe abdominale de intensitate medie care apar ca urmare a contractiei uterine normale, insa disconfortul algic nu trebuie sa interfereze cu activitatile zilnice si nu trebuie sa afecteze calitatea vietii adolescentei. Durerile menstruale severe necesita prezentarea la ginecolog pentru evaluare clinica si efectuare de investigatii diagnostice.
  • Prezenta cheagurilor indica intotdeauna existenta unei patologii ginecologice. Eliminarea cheagurilor de sange la menstruatie este fiziologica atunci cand nu asociaza o crestere semnificativa a fluxului. Menstruatia abundenta, insa care implica eliminarea de cheaguri cu dimensiuni considerabile si asociaza durere intensa constituie un aspect care necesita adresarea catre medicul ginecolog.
  • Menstruatia impiedica transmiterea bolilor sexuale. Intretinerea de relatii intime neprotejate pe durata menstruatiei poate cauza aparitia unei boli venerice in cazul in care partenerul este afectat de o astfel de patologie. Singura metoda care protejeaza impotriva BTS-urilor este reprezentata de prezervativul masculin si feminin, cu conditia ca acesta sa fie aplicat si utilizat in conditiile specificate de catre producator.

Totalitatea modificarilor fiziologice care au loc la pubertate pot fi dificil de gestionat de catre adolescenta, iar menarha nu constituie o exceptie. Prima menstruatie poate reprezenta o experienta coplesitoare pentru adolescenta care, in lipsa informatiilor corecte nu poate adopta un comportament adecvat care sa previna aparitia infectiilor, a disconfortului fizic crescut si starilor de frustrare.  Sprijinul familiei este deosebit de important pentru facilitarea procesului de tranzitie al adolescentei catre viata de adult responsabil capabil de a lua decizii informate si asumate cu impact puternic asupra sanatatii sistemului reproducator si al intregului organism.

 

Referinte:

Data publicării 13.11.2025