Cuprins
- Valori nutritionale
- Beneficii si proprietati pentru sanatate
- Moduri de consum
- Riscuri si contraindicatii

Rostopasca (Chelidonium majus) este o plantă erbacee perenă care face parte din familia Papaveraceae. Vizual, planta se distinge prin frunzele sale verzi, lobate, cu margini zimțate, și florile galbene strălucitoare, cu petale delicate. Tactil, frunzele sunt destul de moale, cu o textură ușor cerată, iar sucul galben din tulpină poate păta pielea. Olfactiv, rostopasca emite un miros ușor iute, asemănător cu cel al altor plante din familia opiaceelor.
Rostopasca nu este un fruct sau legumă, ci o plantă medicinală. Nu există soiuri diferite de rostopască, dar poate fi întâlnită în mai multe regiuni sub denumiri populare precum „păpădie de leac” sau „erba de sânge”.
Provenind din Europa și Asia, rostopasca a fost cultivată și utilizată în medicina tradițională de mii de ani. Planta este cunoscută pentru compușii săi activi, cum ar fi alcaloizii, care au fost folosiți în tratamentele pentru diverse afecțiuni, de la probleme digestive la boli de piele.
Valori nutritionale/100 g
- Calorii: 50 kcal
- Proteine: 2 g
- Grăsimi: 0.5 g
- Carbohidrați: 10 g
- Fibre: 2 g
- Vitamina C: 20 mg
Beneficii si proprietati pentru sanatate
Proprietăți antiinflamatorii
Rostopasca conține alcaloizi care au demonstrat efecte antiinflamatorii. Studiile sugerează că aplicarea locală a sucului de rostopască poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii în afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczema și dermatita.
Proprietăți antimicrobiene
Sucul de rostopască are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva unor bacterii și ciuperci. Cercetările au arătat că extractele de rostopască pot inhiba creșterea anumitor microorganisme patogene, contribuind la curățarea și protejarea rănilor și a leziunilor pielii.
Tratamentul verucilor și excrescențelor cutanate
Rostopasca este bine cunoscută pentru utilizarea sa în tratarea verucilor și excrescențelor cutanate. Studiile au demonstrat că aplicarea sucului de rostopască pe zonele afectate poate duce la distrugerea celulelor anormale și la reducerea dimensiunii verucilor.
Proprietăți hepatoprotectoare
Alcaloizii din rostopască au fost studiați pentru efectele lor hepatoprotectoare. Se consideră că rostopasca poate ajuta la protejarea ficatului de leziuni cauzate de toxine și la stimularea regenerării hepatice.
Beneficii digestive
Rostopasca poate contribui la îmbunătățirea digestiei. Infuziile de rostopască sunt folosite în medicina tradițională pentru a trata tulburările digestive, inclusiv indigestia și balonarea, datorită efectelor sale tonice asupra sistemului gastrointestinal.
Efecte antioxidante
Planta conține antioxidanți care ajută la combaterea stresului oxidativ. Antioxidanții sunt importanți pentru neutralizarea radicalilor liberi din organism, ceea ce poate contribui la prevenirea unor afecțiuni cronice și îmbătrânirea prematură.
Moduri de consum pentru rostopască
Infuzie
Rostopasca poate fi utilizată sub formă de infuzie. Se adaugă aproximativ o linguriță de frunze uscate de rostopască într-o cană cu apă fierbinte. Se lasă la infuzat timp de 10-15 minute. Infuzia este folosită pentru tratamente interne, cum ar fi ameliorarea problemelor digestive sau detoxifierea organismului.
Tinctură
Tinctura de rostopască este preparată prin macerarea plantelor proaspete sau uscate în alcool. Se recomandă de obicei câteva picături de tinctură diluate în apă, administrate de două ori pe zi. Tinctura este utilizată pentru efectele sale antimicrobiene și antiinflamatorii.
Aplicații externe
Sucul proaspăt de rostopască sau preparatele pe bază de extract de rostopască sunt aplicate local pe piele pentru a trata verucile, excrescențele cutanate și alte leziuni ale pielii. Este important să se evite contactul cu ochii și mucoasele.
Baie cu infuzie
Se pot adăuga infuzii de rostopască în apa de baie pentru efectele sale calmante și de detoxifiere. Acest mod de consum este util pentru probleme de piele sau pentru relaxare.
Riscuri și contraindicații ale rostopască
Iritarea pielii
Aplicarea directă a sucului de rostopască pe piele poate provoca iritații sau reacții adverse, cum ar fi roșeață și usturime. Se recomandă să se efectueze un test pe o mică zonă de piele înainte de utilizare extensivă.
Alergii
Unele persoane pot fi alergice la rostopască. Reacțiile alergice pot include erupții cutanate, mâncărime sau dificultăți de respirație. Dacă apare orice simptom de alergie, se recomandă întreruperea utilizării și consultarea unui medic.
Bibliografie
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fphar.2018.00299/full
https://iris.uniroma1.it/handle/11573/968547
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0378874109002517