Cuprins
- Despre emotii si reprimarea acestora la adulti
- Inteligenta artificiala si atribuirea diferentiata a emotiilor
- Bunastarea emotionala in functie de sex si gen
Despre emotii si reprimarea acestora la adulti
Intr-o revizuire si meta-analiza a literaturii existente (2015), Gender and Emotion Expression: A Developmental Contextual Perspective, cu accent pe dezvoltarea diferentelor de gen in expresia emotiilor la copii si adolescenti, potrivit modelului bio-psiho-social pentru expresia emotiilor:
- Fetele sunt incurajate social sa exprime mai mult emotiile atat pozitive (fericirea, entuziasmul), cat si negative (tristetea, frica, vinovatia); iar expresia emotionala favorizeaza cultivarea relatiilor si empatia.
- In schimb, baietii sunt incurajati sa isi exprime mai putin emotiile „tandre”, considerate a fi cele care vulnerabilizeaza, si mai mult emotiile externalizate (furie, dispret). De ce este importanta enuntarea acestui model bio-psiho-social? Deoarece, pe langa factorii biologici care nu pot fi controlati (niveluri hormonale de exemplu), socializarea, invatarea si contextul social si cultural joaca un rol fundamental in maniera in care copiii, adolescentii, si mai tarziu adultii, isi exprima emotiile, modeland diferentele de gen dezvoltate de-a lungul dezvoltarii.
Altfel spus, nu doar biologia este hotaratoare pentru modul in care ne exprimam emotiile, ci si asteptarile sociale, normele culturale si interactiunile contextuale, care pot incuraja sau descuraja anumite tipuri de expresii emotionale in functie de apartenenta la un sex sau altul. Emotiile sunt modelate deci in interactiune cu mediul social.
Un studiu din 2021, publicat in Scientific Reports, a monitorizat emotiile de zi cu zi a 142 de barbati si femei. Cercetatorii au descoperit ca fluctuatiile emotionale ale participantilor barbati au fost similare cu cele ale participantelor femei. Practic, barbatii si femeile au emotii care fluctueaza in mod egal!
Inteligenta artificiala si atribuirea diferentiata a emotiilor
Intr-un studiu aparut in 2024, intitulat Angry Men, Sad Women: Large Language Models Reflect Gendered Stereotypes in Emotion Attribution, este explorata atribuirea emotiilor in functie de gen.
Studiul a constat in investigarea modului in care Language Learning Models (LLM-uri precum GPT) preiau stereotipuri, ca exemplu, asocierea firesca a furiei cu barbatii si a femeilor cu tristetea.
Principalele descoperiri ale studiului au fost urmatoarele:
- LLM-uri tind sa amplifice intensitatea unor emotii in functie de genul subiectului, interpretand sau generand texte in acord cu aceste stereotipuri.
- Femeile sunt frecvent asociate cu emotii ca bucuria, frica, tristea, in timp ce barbatii sunt asociati cu furia, de aici si denumirea studiului.
S-a ajuns la aceasta situatie din cauza datelor folosite la antrenarea Inteligentei Artificiale, in principal internetul care, la rândul sau, abunda de materiale ce intaresc ideea ca furia persoanelor de sex masculin e o forma de autoritate ori un raspuns logic, iar furia persoanelor de sex feminim e o forma de instabilitate sau este mascata sub forma de tristete, de frustrare. In concluzie, LLM-urile functioneaza ca o oglinda a informatiilor disponibile pe internet.
Cu toate ca aceste modele sunt partinitoare la nivel de ocupatii (spre exemplu doctor vs. asistenta), in studiu se arata ca discrepantele de gen sunt mult mai subtile, dar si periculoase in analiza emotiilor, deoarece:
- Influenteaza modul in care AI-ul interpreteaza sanatatea mintala si/ sau intentiile utilizatorilor ceea ce conduce la evaluari diferite ale aceleiasi stari emotionale in functie de genul persoanei
- Consolideaza perceptii sociale deja existente, contribuind astfel la perpetuarea unor inegalitati de gen
- Atribuirea diferentiata a emotiilor poate influenta modul in care utilizatorii sunt intelesi sau sprijiniti de sistemele bazate pe AI. De exemplu, un sistem care interpreteaza emotiile intr-un mod stereotipic va oferi raspunsuri si/ sau recomandari diferite pentru situatii similare in functie de genul utilizatorului care a facut solicitarea.
Printre modalitatile de investigare folosite in acest studiu s-a aflat si evaluarea prin tehnica schimbarii pronumelor in aceleasi fraze (el plange cu ea plange) pentru a vedea daca scorul de intensitate a emotiei atribuit de model se schimba radical sau nu.

Bunastarea emotionala in functie de sex si gen
Prevalenta mai ridicata a depresiei in randul femeilor comparativ cu barbatii a constituit pentru o lunga perioada de timp subiectul mai multor studii si carti de specialitate. Intr-un studiu mai vechi, din 1986, Peggy Thoits a analizat legatura dintre rolurile sociale si bunastarea psihica, avand in vedere mai ales persoanele care indeplinesc simultan mai multe roluri: sot/ sotie, angajat/a si parinte. Scopul studiului? A cerceta daca femeile si barbatii care au aceleasi roluri sociale (de angajati, parteneri, parinti) au si acelasi nivel de bunastare emotionala.
Rezultatele studiului au scos la iveala ca femeile angajate care aveau si copii mici raportau mai multe simptome depresive, iar nivelurile lor de stres erau mai ridicate prin comparatie cu barbatii in situatii similare - partener, angajat, parinte. Dubla povara pe care o duc femeile, ce cuprinde responsabilitatile de la locul de munca, cat si sarcinile neplatite de acasa, fiind motivul sugerat pentru diferentele de bunastare emotionala intre cele doua sexe.
Desi rolurile par egale pe hartie (ambii lucreaza, ambii sunt parinti), in realitate femeile au mai multe responsabilitati, in special in sfera domestica, ceea ce duce la mai mult stres si risc de depresie.
Acesta a fost printre primele studii care au demonstrat empiric ca inegalitatea din viata de familie influenteaza sanatatea mintala, iar diferentele de gen in bunastarea emotionala pot fi explicate prin structura rolurilor sociale, nu prin diferente biologice.
Concluzia studiului a fost ca diferentele de sanatate emotionala dintre barbati si femei sunt legate de expunerea inegala la factori de stres asociati rolurilor sociale, nu de diferente biologice.
In incheiere, merita subliniat faptul ca emotia reprezinta o reactie interna, iar exprimarea emotiei presupune exteriorizarea ei. Pe langa acestea doua, mai exista si conceptul de reglare emotionala, care se refera la cat de eficient reusim sa ne gestionam emotiile. Preponderent, studiile par sa indice ca de fapt, nu atat diferentele biologice, cat diferentele de exprimare a emotiilor si reglarea emotiilor (ambele modelate socio-cultural) sunt cele care explica modul in care isi exprima emotiile femeile si barbatii.
Referinte:
- Gender and Emotion Expression: A Developmental Contextual Perspective, Tara M Chaplin
- Gender, Emotions, and Mental Health in the United States: Patterns, Explanations, and New Directions, American Sociological Association | Society and Mental Health
- No, Women Are Not More Emotional Than Men, Verywell Mind