Durere de splina

Durerea splenica reprezinta un simptom manifestat la nivelul hipocondrului stang care se datoreaza patologiilor traumatice acute abdominale cu hemoragie si ruptura de splina primara sau secundara (in 2 timpi) dar si afectiunilor de cauza infectioasa sau hematologice care determina hipertrofia splenica.

Splenomegalia (cresterea in volum a splinei) care favorizeaza aparitia sindromului algic poate fi determinata de modificari patologice induse de infectii virale, tromboze, neoplasme ale organelor invecinate si infiltrate splenice specifice afectiunilor hemato oncologice.

Anumite patologii hematologice care asociaza defecte eritrocitare de tipul talasemiilor sau sferocitozei ereditare pot favoriza durerea splenica datorita cresterii in volum a acesteia.

Bolile autoimune ale tesutului conjunctiv, prezenta leziunilor de tip angiomatos si a metastazelor la nivel splenic pot determina in anumite situatii aparitia durerilor la nivelul acestui organ.

Patologiile care determina in mod curent dureri la nivelul splinei sunt reprezentate de:

• Infectii virale (mononucleoza), bacteriene (sifilis, endocardite bacteriene, septicemie, tuberculoza), parazitare (toxoplasmoza);
• Volvulus splenic (rasucirea splinei in jurul propriului ax);
• Splenomegalie de diverse etiologii: hematologice (leucemie mieloida cronica, leucemie limfocitara cronica, policitemie vera, sferocitoza ereditara, anemii hemolitice, amiloidoza, talasemie majora, telangiectazie ereditara), hepatica (ciroza hepatica, hemocromatoza, hipertensiune portala, boala Wilson, tromboza de vena porta), sistemice (sarcoidoza, lupus eritematos sistemic, sindrom Felty);
• Infarct splenic;
• Chist splenic;
• Abces splenic;
• Ruptura splenica.