De ce nu mananca cel mic? Care pot fi cauzele?

Despre inapetenta copilului: cauze si mangement sanatos - lipsa poftei de mancare a copilului se manifesta prin refuzul de a manca sau prin ingestia unor cantitati reduse de hrana in raport cu necesitatile fiziologice ale acestuia. In mod frecvent, inapetenta se manifesta la copiii cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani.
De ce nu mananca cel mic? Care pot fi cauzele?

Cuprins

Apetitul sau senzatia de foame este modulata cerebral la nivelul unor centri nervosi ai foamei si satietatii, prin intermediul feedback-ului primit de la nivelul sistemului digestiv. Umplerea stomacului cu alimente creeaza senzatia de satietate si inhiba reflexul de ingestie alimentara, in timp ce golirea acestuia creeaza efectul invers, determinand foame. Tulburarea acestui mecanism de feedback determina pierderea apetitului alimentar si in anumite situatii poate genera discrepante intre necesarul fiziologic de nutrienti pentru o buna functionare a organismului si aportul de hrana al copilului.

De ce apare lipsa poftei de mancare la copil

Pierderea poftei de mancare la copii poate fi cauzata de o serie de factori printre care se regasesc:

  • Infectiile virale si bacteriene specifice copilariei - aceste afectiuni evolueaza in mod frecvent cu sindrom febril, secretii nazale abundente care ingreuneaza respiratia, edem si eritem faringian, adenopatii laterocervicale sau otalgie, dureri abdominale sau scaune diareice, in functie de agentul patogen viral sau bacterian care le induc aparitia. Aceste manifestari suparatoare determina alterarea starii generale a copilului care devine usor iritabil si refuza alimentatia pe parcursul evolutiei bolii. In majoritatea situatiilor, dupa remiterea episodului infectios, apetitul copilului revine la normal.
  • Eruptia dentitiei temporare sau a celei permanente determina in mod frecvent disconfort copilului si refuzul alimentatiei.
  • Rata de crestere a copilului influenteaza apetitul acestuia prin diminuarea poftei de mancare odata cu depasirea perioadei accelerate de crestere fiziologica care dureaza pana la varsta de 1 an.
  • Constipatia cronica - tranzitul intestinal lent al copilului poate determina scaderea apetitului cu diminuarea cantitatii de hrana ingerata.
  • Alimentatia dezechilibrata - gustarile dulci si bauturile carbogazoase creeaza senzatia de satietate si prezinta un aport energetic crescut ce scade pofta de mancare a copilului. Consumul excesiv de carbohidrati si zaharuri in deficitul nutrientilor sanatosi poate determina in timp dezechilibre metabolice importante la copil, asa cum este cazul obezitatii infantile.
  • Anemiile - scaderea cantitatii de hemoglobina eritrocitara poate favoriza aparitia lipsa poftei de mancare la copii, cel mai frecvent tip de anemie la aceasta categorie de varsta, fiind cea generata de carenta de fier.
  • Anorexia nervoasa - mai frecvent intalnita la adolescenti, poate reprezenta o cauza de inapetenta si la copiii de varsta mai mica de pana la 6-7 ani. Netratata, aceasta afectiune poate genera deficit de crestere si dezvoltare accentuat, cu urmari neplacute in viata adulta.
  • Sedentarismul - activitatea fizica reprezinta un element important implicat in procesul de digestie alimentara si de motilitate intestinala. Lipsa miscarii favorizeaza aparitia constipatiei si depunerea nutrientilor sub forma de rezerve adipoase, cu scaderea senzatiei de foame si a necesarului de hrana zilnica.
  • Boala celiaca sau intoleranta la gluten reprezinta o boala care se manifesta prin incapacitatea sistemului digestiv de a procesa glutenul alimentar; ingestia acestei proteine determina aparitia unor manifestari digestive suparatoare pentru copil de tipul episoadelor diareice acute si distensiei abdominale care determina scaderea poftei de mancare cu refuzul alimentatiei.
  • Parazitozele intestinale determina in mod frecvent aparitia manifestarilor digestive sub forma de scaune diareice insotite de mucus si/sau sange, dureri abdominale, oboseala accentuata si inapetenta.
  • Administrarea anumitor tratamente - anumite medicamente, inclusiv antibioticele, pot avea ca efect secundar scaderea poftei de mancare a copilului.
  • Conditiile familiale improprii - starile conflictuale dintre parinti sau dezinteresul acestora pentru copil pot determina alterarea din punct de vedere psihic a celui mic, manifestata prin inapetenta si refuzul alimentatiei.

Suplimentar, in cazul sugarilor cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 1 an, diversificarea alimentatiei poate reprezenta un proces anevoios care necesita timp si rabdare suplimentara din partea parintilor. Trecerea de la alimentatia pe baza de lapte matern la cea solida poate fi dificila datorita texturilor si gusturilor diferite experimentate de catre copil, aceste schimbari putand determina aparitia inapetentei pentru o anumita perioada de timp.

Care este aportul de hrana necesar unui copil

Aportul de hrana necesar unui copil pentru a se dezvolta armonios este diferit in functie de varsta acestuia si de necesitatile fizice individuale. Ritmul de crestere si dezvoltare al copilului este apreciat cu ajutorul curbelor de crestere specfice fiecarei varste, in functie de care se poate estima necesarul zilnic de nutrienti pentru fiecare copil.

Copiii necesita mai mult decat adultii o nutritie adecvata asigurata prin intermediul meselor regulate care sa cuprinda consumul zilnic echilibrat de fructe si legume proaspete, produse lactate, proteine si fibre. Se recomanda evitarea consumului de produse semipreparate si a junk food-ului hipercaloric de catre copiii aflati in perioada de crestere, in favoarea hranei gatite acasa, a fructelor si legumelor proaspete.

Cand devine lipsa poftei de mancare a copilului un motiv de ingrijorare

Lipsa poftei de mâncare la copii devine un motiv de ingrijorare atunci cand refuzul alimentatiei apare in context febril prelungit, varsaturi, dureri abdominale, diaree sau manifestari care sugereaza prezenta unei afectiuni de natura psihica. Pierderea in greutate sau stagnarea ritmului de crestere si dezvoltare intr un interval de 6 luni, care apar ca urmare a scaderii poftei de mancare a copilului, reprezinta alte motive care necesita prezentare la medicul pediatru.

Refuzul total si prelungit al alimentelor si lichidelor sau lipsa mictiunilor spontane pentru mai mult de 8 ore, constituie motive intemeiate pentru vizita de urgenta la camera de garda pediatrica.

Call Center

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Cum stimulam pofta de mancare a celui mic

Copii pot fi incurajati sa manance la ore regulate din zi prin intermediul unor ritualuri practicate sub forma interactiva. Spalatul pe maini, asezatul la masa sau in scaunul special pentru copiii mici, utilizarea tacamurilor si consumul unor alimente variate ca forma, gust si textura, reprezinta activitati deprinse mai usor de catre cei mici atunci cand sunt practicate sub forma de joaca.

Dupa diversificare, copilul trebuie sa consume 3 mese principale pe zi si 1-2 gustari cu o pauza de minim 2.5-3 ore intre mese. Este important de retinut faptul ca preferintele copilului trebuie armonizate cu o alimentie corespunzatoare care sa includa toate grupele alimentare necesare unei bune cresteri si dezvoltari la aceasta varsta. Schimbarea tipurilor de hrana si farfuriile creative trezesc interesul copilului pentru mancare si previn eficient aparitia inapetentei.

 

Referinte:

Data publicării 08.10.2022
Data ultimei actualizari 28.04.2023