Efectele consumului exagerat de zahar asupra sanatatii

Consumul exagerat de zahar are efecte negative asupra sanatatii. Organizatia Mondiala a Sanatatii sustine implementarea unor actiuni la nivel global pentru a reduce consumul de zahar si implicit, impactul consumului exagerat de zahar asupra organismului. Consumul de zaharuri, in produse precum bauturile zaharoase, reprezinta una dintre cauzele cresterii numarului de persoane care sufera de obezitate si diabet zaharat. Un consum ridicat de zahar atrage consecinte in planul sanatatii, cu precadere asupra cresterii in greutate peste limita. Un Indice de Masa Corporala ridicat este asociat cu aparitia de boli cronice, cardiovasculare, tulburari metabolice, diabet, afectiuni musculo-scheletice.
Efectele consumului exagerat de zahar asupra sanatatii

Cuprins

La nivel mondial, din 1980 pana in 2014 s-a dublat numarul de persoane obeze.
OMS estimeaza ca 42 de milioane de copii din intreaga lume, cu varsta de sub 5 ani, erau supraponderali sau obezi in 2015, insemnand o crestere cu aproximativ 11 milioane in ultimii 15 ani.

De asemenea, pacientii cu diabet zaharat sunt din ce in ce mai numerosi. In cifre, in 1980 erau diagnosticate cu diabet 108 milioane de persoane, iar in 2014, cifra a crescut la 422 milioane diabetici. 1,5 milioane de decese au fost cauzate de aceasta afectiune doar in anul 2012.

Ce este zaharul? | Tipul si surse de zahar

Ce este de fapt zaharul? Zaharul este un tip de carbohidrat. Carbohidratii furnizeaza organismului calorii si energie. Zaharul se gaseste in mod natural in fructe, legume, lapte si in unele seminte.
Zaharul adaugat se regaseste in mancare si in produse alimentare precum cereale, bauturi carbogazoase, ketchup.

In urma investigatiilor si a studiilor clinice desfasurate in timp nu s-au raportat efecte adverse in urma consumului de zaharuri prezente in mod natural in fructe, lactate, astfel incat recomandarea de a reduce consumul de zahar se refera de fapt la zaharurile libere, adaugate suplimentar in preparate si in produse alimentare, cumparate sau pregatite in casa.

Tipuri si surse de zaharuri

Tendinta este de a generaliza si de a utiliza termenul de “zahar” pentru a numi mai multe substante dulci, cu structuri chimice diferite, din surse diverse.

Din punctul de vedere al compozitiei chimice, zaharidele se impart in:

  • Monozaharide - sunt glucide, zaharide simple
  • Dizaharide - sunt formate din doua monozaharide
  • Oligozaharide - sunt formate din cateva monozaharide
  • Polizaharide - sunt formate din mai multe monozaharide.

Exemple de zaharuri:

  • Glucoza este un monozaharid si reprezinta una dintre principalele surse de calorii pentru organism. Glucoza este cunoscuta si sub denumiea de dextroza (forma pura de glucoza). Se gaseste in boabele de porumb, in struguri, mere.
  • Fructoza reprezinta tot un monozaharid, se gaseste in unele legume, fructe, dar si in miere.
  • Galactoza este cunoscuta si sub numele de "zaharul din lapte" deoarece este prezenta atat in laptele unor mamifere, cat si in laptele matern.
  • Zaharoza este un dizaharid: sursele fiind trestia de zahar si sfecla de zahar. Zaharul alb, zaharul tos sunt extrase din aceste doua plante. In functie de sursa zaharului, dar si de procesul de obtinere al acestuia, exista zahar brun, zahar invertit etc.
  • Maltoza (zahar de malt) este dizaharid, melasa utilizata spre exemplu in procesul de fermentare al berii intra in aceasta categorie.

Totodata, sunt disponibile siropuri de mesteacan, de orz, de artar, de agave etc cu un continut ridicat de fructoza si/ sau maltoza, glucoza, zahar din nuca de cocos si altele.

Substantele dulci se gasesc in multiple produse sub diverse denumiri, astfel se ajunge la situatii in care adultii si copiii consuma foarte multe zaharide/ glucide/ carbohidrati fara sa stie ce sunt si nici riscurile la care se expun.

Cat zahar pot consuma zilnic?

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un consum de zaharuri libere de 10% din aportul zilnic total de energie. Pentru beneficii suplimentare pentru sanatate, tot OMS indica reducerea consumului cu pana la 5% din necesarul zilnic de calorii.
10% inseamna aproximativ 50 de grame de zahar (spre exemplu aprox. 2 linguri rase de zahar tos), iar 5% (25 de grame) o lingura rasa de zahar pe zi.

De exemplu, in cazul unei diete cu 2.000 de calorii zilnice, din zaharuri nu ar trebui sa provina mai multe de 200 de calorii.

Consumul de zahar a crescut la nivel mondial in ultimele decenii odata cu adaugarea zaharurilor in fabricarea produselor alimentare pentru potentarea gustului. Consumatorii achizitioneaza bunuri alimentare in care se gasesc diferite tipuri de zaharuri, sub denumiri distincte, astfel incat persoana in cauza nu stie cu exactitate ce cantitate a consumat.

In acest context cantitatile de zahar consumate astazi depasesc nevoile metabolice.
Spre exemplu, In SUA, adultii cu varsta de peste 20 de ani au consumat in perioada 2017 - 2018, in medie 17 lingurite de zaharuri adaugate, zilnic.

Conform Harvard Health Publishing, cel mai mult zahar adaugat provine din consumul de:

  • Bauturi energizante si bauturi pentru sportivi (42.2%)
  • Deserturi/ gustari pe baza de cereale (11.9%)
  • Sucuri pe baza de fructe (8.5%)
  • Deserturi pe baza de lactate (5.5%)
  • Bomboane (5.0%)
  • Cereale - ready to eat (2.9%).

Dependenta de zahar la adulti si copii

Dependenta de zahar este fizica si psihica deopotriva. In momentul de fata exista mai multe ipoteze cu privire la cum anume apare dependenta de zahar.

Zaharul, dulcele in general este gustos, ofera senzatia de satisfactie si implinire in timpul consumului atat in randul adultilor, cat si la copii. Consumul excesiv de zahar poate declansa neuro-adaptari ale sistemului de recompensa de la nivelul creierului, ce se intampla concret? Comportamentul alimentar in cazul consumului exagerat de zahar determina o decuplare intre nevoile calorice ale persoanei si supra-alimentarea compulsiva.

De aici si importanta formarii unor obiceiuri alimentare sanatoase la copii mici, acestea constituind o baza durabila cu efecte pozitive pe termen lung.

De asemenea, mai multe studii au demonstrat faptul ca in timp ce consumam alimente dulci, creierul elibereaza opioide endogene naturale, astfel zaharul produce simptome similare celor cauzate de dependenta de diferite substante, precum drogurile. Zaharurile adaugate contribuie la formarea unor obiceiuri intr-o maniera similara nicotinei, cafeinei, cocainei si altor droguri.

Manifestarile in cazul ambelor tipuri de dependenta sunt:

  • Dorinta irezistibila de a consuma
  • Pornirea compulsiva
  • Consumul in mod continuu cu scopul de a obtine efectul dorit, fie sentimentul de placere, de multumire, fie evitarea starilor de disconfort provocate de lipsa produsului dorit
  • Toleranta – consumul de cantitati din ce in ce mai ridicate.

Renuntarea la dulciuri este un proces anevoios, consumul zaharurilor ofera una dintre cele mai intense experiente senzoriale in societatile contemporane.

Efectele excesului de zahar

Efectele consumului de zahar asupra organismului au un impact puternic cu precadere in doua directii: cresterea greutatii corporale peste limita (obezitate) si aparitia cariilor dentare. Asocierea cu unele boli precum cele cardiovasculare si diabetul zaharat nu sunt nici ele de neglijat.

Efectele consumul exagerat de zahar asupra sanatatii au fost sistematic observate. Excesul de tesut adipos (grasime) este direct asociat cu un consum ridicat de zaharuri libere.

Carbohidratii simpli (zaharoza – glucoza, fructoza, lactoza) se asimileaza rapid si ajung in sange, furnizand energie corpului. Consumati in cantitati ridicate au afecte asupra glucozei din sange (glicemia) pentru ca ei cresc nivelul insulinei si interfereaza cu pofta de mancare, astfel incat stimuleaza „saritul peste mese” bogate in nutritieni necesari corpului.

Intr-un studiu publicat in JAMA Internal Medicine, in 2014, s-au inaintat urmatoarele date cu privire la legatura dintre consumul ridicat de zahar si bolile de inima. Persoanele care isi iau intre 17% si 21% dintre caloriile zilnice din zaharul adaugat, au cu 38% mai multe sanse sa moara din cauza unei afectiuni cardiovasculare, comparativ cu cei care consuma doar 8% din totalul caloriilor zilnice din zahar adaugat.

Conform Raportului National al Starii de Sanatate a Populatiei, in Romania bolile cerebro‐vasculare au avut o pondere de 27,1% din numarul total de decese prin boli ale aparatului circulator (in intervalul 2010 – 2020). Totodata, a crescut numarul  cazurilor  noi  de  diabet  zaharat,  depistate  la  nivelul  cabinetelor  de  nutritie  si  boli metabolice in perioada 2011‐2020.

Obezitatea este direct relationata cu un consum ridicat de zaharuri si reprezinta un factor de risc semnificativ in dezvoltarea unor patologii cronice, afectand in aceeasi masura calitatea vietii adultului, ori a viitorului adult (in cazul copiilor).

Afla mai multe despre nutritia echilibrata in cazul celor mici din materialul De ce copilul meu ar trebui sa cunoasca un nutritionist?

 

Referinte

 

 

Data publicării 27.05.2022