Fibromialgia: diagnostic si recuperare

Fibromialgia este o suferinta ce se caracterizeaza prin existenta unor zone sensibile, deseori simetrice, localizate in partile moi ale aparatului locomotor (de cele mai multe ori la distanta de articulatii), la subiectii stresati, la care nu se constata o boala reumatica evidenta care sa le poate explica.
Prin polimorfismul sau clinic, simptomatologia nespecifica si incidenta tot mai ridicata, aceasta creaza probleme de diagnostic diferential tot mai complexe in cadrul afectiunilor reumatologice, iar prin caracterul sau refractar la mijloace terapeutice traditionale, genereaza teama de invaliditate, neincredere in profesiunea medicala, apeluri repetate la internari, abuz de medicamente si tratamente empirice, in ultima instanta consum inutil de timp si mijloace materiale.

 

Diagnosticul sindromului fibromialgic

Tabloul sau simptomatic este variat, complex si nespecific cuprinzand:
  • durere cronica generalizata, fiind referata de bolnav la muschi sau proeminentele osoase; durerea are caracter de arsura, alteori de amorteala si este insotita de redoare; aceste simptome sunt mai suparatoare dimineata, fiind insotite de senzatia de oboseala; durerea si redoarea sunt accentuate de expunerile la frig, de oboseala fizica sau psihica si sunt ameliorate de caldura, masaj, relaxare si foarte putin de medicatie analgetica.
  • se mai descriu tulburari digestive, parestezii, cefalee, depresie, iritabilitate
Examenul obiectiv al pacientilor este negativ cu exceptia prezentei unor puncte dureroase. Nu exista modificari ale probelor biochimice sau ale examenelor radiologice. Se schiteaza adesea o predispozitie familiala. O anamneza riguroasa identifica in majoritatea cazurilor anumiti factori declansatori.
 
In aceasta afectiune, sunt descrise ca fiind cele mai frecvente, 14 puncte dureroase, si anume:
  • in zona mijlocie a trapezului drept si stang (pe fata posterioara a trunchiului, in zona latero-superioara)
  • jonctiunea condro-costala a coastei a II-a dreapta si stanga, pe fata superioara a coastei in stransa legatura cu insertia marelui pectoral (in zona pieptului)
  • deasupra spinei scapulare, langa marginea mediala a scapulei: originile supraspinosului drept si stang (in zonele laterale ale cefei).
  • epicondilii laterali drept si stang: sediile asa zisului ‘’tennis elbow’’ distal de epicondil la 1-2 cm, localizate mai precis prin extensia degetului III (in regiunea articulatiei cotului)
  • in portiunea mijlocie a patratului supero-extern al feselor, in portiunea anterioara a muschiului fesier mijlociu.
  • in "pernita" de grasime de pe fata interna a genunchilor, proximal de linia articulara
  • la nivelul ligamentului inter-transvers C4-C5 si C5-C6 (la nivelul cefei)
  • in regiunea lombara, la nivelul ligamentului interspinos L4-L5 si intr-o mai mica masuara L5-S1

Criteriile OMS (Organizatia mondiala a sanatatii) pentru diagnosticul fibromialgiei

Adoptate in anul 1993, aceste criterii necesare si suficiente sunt:
  • durere generalizata cu durata de cel putin 3 luni, implicand simetric trunchiul si membrele
  • prezenta durerii la palparea a cel putin 11 din cele 14 puncte dureroase cunoscute
Ambele criterii trebuie indeplinite. S-a apreciat ca aceste criterii au o specificitate de 81,1% si o sensibilitate de 88,4%.
 
Concomitent OMS stabileste necesitatea absentei durerii la nivelul altor puncte decat cele descrise. Prezenta altor afectiuni nu exclude diagnosticul de fibromialgie.

Factorii declansatori ai fibromialgiei

In declansarea bolii sunt incriminati mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt:
  • leziunile locale: traumatisme, infectii, cauzate de activitatea de munca in pozitii fixe prelungite sau activitati repetate sau cu membrele suspendate
  • fenomenele reflexe, asociate cu durerea cronica de origine profunda, au fost considerate ca reprezentand mecanismul principal de producere a fibromialgiei. Este luata in considerare ipoteza privind rolul mai multor factori (ciclul durere-spasm, traumatisme repetate neidentificate, stresul  postural  si mecanic) in producerea durerii pe suprafate intinse prin anumite tipuri de mecanisme reflexe.
Durerea profunda este, de obicei, referata si interpretata eronat, ajungand in alte zone ale ‘’imaginii corpului’’. Prin stimularea unor structuri profunde (ligament, fascii, muschi), durerea este imprecisa, difuza, situata distal in alte testuri care beneficiaza de aceeasi inervatie.
  • factori psihicii emotionali – autorii in domeniu subliniza faptul ca fibromialgia nu este o simpla reactie la stres, ci o conditie patologica agravata de orice combinatie de factori de stres. Interventia factorilor de stres se concretizeaza prin trasaturile personalitatii bolnavului care favorizeaza aparitia simptomelor acestei boli. Acesti bolnavi au o tendinta marcata la perfectionism, sunt deosebit de loiali si scrupulosi
  • tulburarile somnului: pe voluntarii sanatosi au putut fi reproduse simptomele fibromialgiei (dureri difuze, stare de astenie, fatigabilitate, inapetenta) prin perturbarea provocata somnului profund.

Metodologia de reabilitare (recuperare)

Reabilitarea (recuperarea) bolnavului ce sufera de fibromialgie este complexa si are in vedere ameliorarea durerii, reconditionarea fizica prin exercitiu adecvat si masuri de terapie cognitiv-comportamentala.
 
Tratamentul durerii, facut cu analgetice simple (paracetamol, algocalmin), antiinflamatoare nesteroidiene si miorelaxante are efecte terapeutice reduse. Infiltratiile in punctele dureroase s-au dovedit fara efect. Amitriptilina este medicamentul de electie in controlul fenomenelor dureroase si a tulburarilor de somn, avand o indicatie majora in fibromialgie. Administrarea trebuie facuta cu precautie datorita multor reactii adverse. Foarte utile sunt metodele de fizioterapie antialgica: electroterapie de joasa si medie frecventa, masaj sedativ si decontracturant, aplicatii de parafina si biostimulare laser pe punctele dureroase.
 
Kinetoterapia este, de asemenea, foarte utila in recuperarea bolnavului cu fibromialgie. Sunt recomandate exercitiile fizice aerobe si stretching-ul muscular.
 
Masurile de terapie cognitiv - comportamentala reprezinta a treia componenta a programului de recuperare in sindromul fibromialgic. Pacientul va fi sfatuit sa scada in greutate daca este supraponderal si sa urmeze o dieta usoara, evitand excesele de orice natura. De asemenea, va fi avertizat asupra caracterului bolii sale si asupra eventualelor cauze de acutizare a simptomatologiei: intreruperea brusca a exerctiilor fizice, activitate fizica prea intensa, traumatisme minore, boli infectioase banale, antrenament fizic sporadic, modificari bruste ale ritmului somn-veghe, fluctuatii mari si bruste ale presiunii atmosferice.
Consultant Medical Marius Boar Dr.
Data publicării 17.10.2018