Medicover
Pandemia a scos in evidenta faptul ca circulatia virusurilor si bacteriilor nu are acelasi impact asupra tuturor. Spre exemplu, in cazul SARS-CoV-2, anumite persoane, desi au fost expuse agentului patogen, nu au contractat infectia COVID-19, in timp ce altele, cu toate ca au fost expuse intr-o mai mica masura, s-au imbolnavit. Cum este posibil?
Cuprins
- Rezistenta organismului la infectii si componenta genetica
- Cunoaste-ti sistemul imunitar
- Cum influenteaza inaintarea in varsta sistemul imunitar
- Imunitatea in timpul sarcinii
Rezistenta organismului la infectii si componenta genetica
Rezistenta unui pacient in fata bolii poate fi explicata, mai intai, de expunerea anterioara la un patogen. Daca organismul a mai trecut prin infectie in trecut, sistemul imunitar va recunoaste patogenul si va sti cum sa lupte cu el si cum sa il anihileze. In ceea ce priveste SARS-CoV-2, nu a fost cazul unei infectii anterioare deoarece pacientii nu mai trecusera prin boala la debutul pandemiei. Cu toate acestea, unele persoane au parut sa beneficieze de o oarecare rezistenta la coronovirus. Cum? Exista cel putin patru coronavirusuri capabile sa provoace raceli comune, practic, expus fiind agentului patogen SARS-CoV-2, sistemul imunitar a recunoscut „inamicul” pentru ca in trecut se confruntase cu o infectie provocata de un virus similar.
Rezistenta crescuta la infectii poate fi atribuita si genelor. Rezistenta la COVID-19 a fost cercetata in relatie cu riscul de deces si nevoia de administrare de oxigen determinate de infectia cu virusul SARS-CoV-2. Dr Johnathan Cooper-Knock de la Universitatea din Sheffield, alaturi de colegii sai, au identificat peste 1.300 de variante genetice care afecteaza in mod direct cresterea, respectiv reducerea riscului de a dezvolta o forma severa de Covid-19. Cele mai multe dintre variantele genetice identificate produceau efecte asupra functionarii a doua tipuri de celule ale sistemului imunitar - celulele T si celulele Natural Killer (NK) - celulele ucigase naturale.
Genetica joaca un rol important in apararea impotriva agentilor patogeni din mediul inconjurator si in mentinerea sanatatii. Spre exemplu, anumite gene pot impacta abilitatea sistemului imunitar de a distinge intre celulele proprii si agentii externi, crescand susceptibilitatea la bolile autoimune.
Alte gene pot influenta susceptibilitatea la anumite patologi sau viceversa. Potrivit unui studiu desfasurat in Statele Unite ale Americii, in cazul a 1 din 100 de persoane cu ascendenta europeana este mai putin probabil sa fie infectata cu HIV datorita unei variante genetice care afecteaza si celulele T. O alta varianta de gena care influenteaza un alt tip de celule imunitare (macrofagele) poate impacta sansele de dezvoltare a tuberculozei.
Aceste variante genetice prezinta deopotriva riscuri si beneficii pentru sanatate. De exemplu, despre o varianta genetica care a devenit comuna in randului populatiei din Marea Britanie in perioada Evului Mediu, cand probabil a stimulat raspunsul sistemului imunitar la bacteria Yersinia pestis in timpul epidemiei de ciuma bubonica (pesta), s-a descoperit recent ca a fost observata la pacientii care sufera de boala Crohn - o afectiune inflamatorie cronica localizata la nivelul peretelui tubului digestiv.
Cunoaste-ti sistemul imunitar
- Sistemul imunitar innascut (imunitatea nespecifica) reprezinta primul nivel de aparare al organismului impotriva agentilor patogeni precum bacteriile, virusurile, fungi etc. Termenul nespecifica face referire la faptul ca reactioneaza la orice tip de agenti patogeni indiferent de natura acestora. Practic, are un raspuns rapid si distinge intre diverse clase de patogeni, astfel incat sa „adopte" cea mai buna strategie de aparare pentru eliminarea respectivului patogen.
- Sistemul imunitar adaptativ cunoscut si ca sistem imunitar dobandit se activeaza ca raspuns la un patogen anume si isi formeaza o memorie imunologica a patogenilor pe care i-a intalnit. Sistemul imunitar dobandit poseda aceasta capacitate de a invata si de a tine minte, functionand asemenea unei inteligente biologice.
- Celulele T sunt parte componenta a sistemului imunitar dobandit si rolul lor este sa atace agentii daunatori, „intrusii”. Celulele T ajuta celulele B sa produca anticorpi.
- Celulele B sunt implicate atat in activitatea sistemului imun innascut, cat si in activitatea sistemului imunitar adaptativ, fiind responsabile de medierea productiei de anticorpi pentru patogeni specifici.
- Celulele NK – Natural Killer apartin sistemului imun inascut si actioneaza rapid ca raspuns la contactul cu virusurile ori alti patogeni. Aceste celule au un rol crucial in protejarea organismului impotriva bolilor deoarece ele NU au nevoie de o recunoastere in prealabil a antigenelor, asa cum este cazul altor celule imunitare. Celulele NK au proprietatea de a actiona si in absenta anticorpilor.
- Neutrofilele sunt produse in maduva osoasa si sunt transportate in intreg corpul prin fluxul sangvin. Ele au capacitatea de a migra catre zonele afectate ale corpului pentru a lupta cu infectia.
- Monocitele sunt un tip de celule albe (leucocite) care pot stimula si coordona activitatea altor celule imune in lupta impotriva infectiilor. Atunci cand monocitele parasesc fluxul sangvin si patrund in tesuturi, ele devin macrofage - celulele specializate in fagocitoza (proces de distrugere a agentilor patogeni de catre macrofagii sistemului imunitar) si in prezentarea antigenelor celulelor T pentru a initia un arspuns imun specific. Totodata, macrofagele joaca un rol crucial in vindecarea ranilor si in regenerarea tesuturilor vatamante.
- Antigenul reprezinta o substanta dintr-o molecula straina, un virus de exemplu, care poate fi recunoscut de catre sistemul imunitar al organismului, declansand un raspuns. Recunoasterea este posibila cu ajutorul celulelor specializate ale sistemului imunitar, cum ar fi limfocitele, prin intermediul unor proteine specifice numite anticorpi sau receptori de celule T.
- Anticorpii sunt proteine specializate produse de catre sistemul imunitar ca raspuns la prezenta unui agent strain/ patogen ori a unei substante straine organismului (antigen). Aceste proteine se ataseaza de antigene si ajuta la neutralizarea sau eliminarea lor din organism.
Cum influenteaza inaintarea in varsta sistemul imunitar
Pe masura ce anii trec, cele mai multe parti si sisteme ale corpului trec prin schimbari majore, iar activitatea sistemului imunitar nu face exceptie. Deci, ce se intampla cu sistemul imunitar pe masura ce imbatranim?
Initial, nou-nascutul beneficiaza de protectie multumita anticopilor care traverseaza placenta in timpul lunilor de sarcina. La sugari, anticorpii ajung prin intermediul laptele matern.
La copii mici, lipsa unor expuneri anterioare la agentii patogeni ii face mai vulnerabili la infectii. Cand intra in colectivitate, cei mici se confrunta, la propriu, cu o avalansa de infectii, preponderent respiratorii, insa si digestive ori de alte tipuri. Afla mai multe despre De ce se imbolnavesc copiii cand intra in colectivitate si cat de des este normal sa raceasca?
Pe parcursul copilariei, sistemul imunitar al copilului va ajunge sa recunoasca patogenii si sa se fereasca de ei, practic, va invata sa ii gestioneze eficient.
Cand oamenii imbatranesc, eficienta si protectia oferite de sistemul inunitar scad. Glanda timus, acolo unde celulele T sunt antrenate sa suprime agentii patogeni isi reduce volumul, dimensiunea, iar celulele repsonsabile cu producatia de anticorpi (ceulele B) devin mai putin eficiente.
Imunitatea in timpul sarcinii
Sarcina conduce temporar la schimbari in functionarea sistemului imunitar. Unele celule imunitare isi incetinesc activitatea, scopul fiind acela de a proteja sarcina (fatul sa nu fie respins de catre organismul mamei). Aceasta incetinire a activitatii imunitare a viitoarelor mame, creste riscul de infectii, acestea fiind mai vulnerabile la gripe, raceli etc. Cercetari recente indica faptul ca totusi unele celule ale sistemului imunitar, precum celulele NK, isi sporesc activitatea in ultimele luni de sarcina.
Potrivit testelor de laborator, celulele NK sunt mai active impotriva cancerului ultima parioada a sarcinii.
In incheiere, retineti ca atat factorii genetici, cat si factorii de mediu sunt importanti pentru functionarea optima a sistemului imunitar. Imbinarea factorilor biologici si ai celor de mediu – igiena, alimentatia, somnul, preventia medicala, determina organismul sa aiba un raspuns imunitar adecvat, capabil sa ne protejeze de infectii, reducand riscul de complicatii. Cunoasterea modului in care sistemul imunitar raspunde la contactul cu agenti patogeni, cum recunoaste si cum neutralizeaza acesti patogeni, ne ajuta sa intelegem mai bine cum ne putem mentine sanatatea si cum sa prevenim aparitia unor afectiuni medicale.
Referinte:
- Unleash your immunity, New Scientist Magazine - https://www.newscientist.com/article/mg25734243-100-how-to-tell-if-your-immune-system-is-weak-or-strong/
