Postul intermitent (intermittent fasting) | Beneficii, riscuri si rezultate

Postul intermitent (intermittent fasting) este un model alimentar care presupune alternarea perioadelor de limitare a consumului de alimente, de aici si denumirea de "post", cu perioade de timp in care persoana consuma alimente solide si lichide. Descoperiti in materialul scris de dl. Dr. Florin Ioan Balanica care sunt beneficiile postului intermitent, care sunt riscurile intermittent fasting atunci cand nu este inclus intr-un plan alimentar personalizat si nu se realizeaza sub supraveghere medicala, mai ales la pacientii cu afectiuni cronice precum diabatul zaharat si cum se pot maximiza rezultatele obtinute prin intermittent fasting.
Postul intermitent (intermittent fasting) | Beneficii, riscuri si rezultate

Cuprins

Dr. Florin Ioan Balanica are o expertiza de peste 20 de ani in domeniul medical si este fondatorul #MetodaDrBalanica. #MetodaDrBalanica, inregistrata si certificata international, reuneste patru piloni fundamentali atat in etapa de reducere a excesului ponderal, cat si ulterior, pentru mentinerea greutati corporale obtinute: interventia nutritionala, activitatea fizica adaptata, gestionarea stresului si integrarea sociala sanatoasa.

Ce este intermittent fasting?

Fastingul intermitent este o varianta moderna a postului traditional, religios, care porneste de la observatii clinice si studii stiintifice. Ca orice forma de post, presupune cateva reguli si folosirea pentru o motivatie medicala precisa.

In ce consta postul intermitent?

Ce presupune postul intermitent? Post alimentar de minim 16 ore care include si postul nocturn, adica pe perioada noptii. In restul zilei, in cele 8 ore ramase, pacientul consuma 3 mese, la o distanta de 1,5-3 ore una de cealalta, in functie de starea medicala si de obiectivul fiecarui pacient in parte.

Beneficiile postului intermitent

  • Reducerea cantitatii de grasime de pe organele interne
  • “Intinerirea” celulelor de la nivelul tractului digestiv, prin fenomenul de apoptoza celulara
  • Remodelarea corporala neinvaziva, fara reducerea semnificativa a numarului de kilograme.

Fastingul intermitent NU poate sa fie un model alimentar pentru toata viata, cum NU este o dieta pentru slabit. Acesta poate fi recomandat de catre medic, atunci cand situatia medicala a pacientului o permite.

Postul intermitent la pacientii cu diabet zaharat | contraindicatii

NU orice persoana poate sa sustina postul intermitent, iar supravegherea medicala este necesara. Pacientii cu diabet zaharat de tip 1, 2, pacientii oncologici, femeile gravide sau care alapteaza sau pacientii cu tulburari digestive cronice, NU pot sa respecte principiile postului intermitent, mai ales pe termen lung. Exista studii care au aratat anumite beneficii ale fastingului intermitent pentru pacientii cu diabet zaharat de tip 2, dar numai sub supraveghere medicala.

Totodata, postul intermitent, ca si orice alta forma de post, presupune pregatirea mentala a pacientului.

Intervale orare optime pentru intermittent fasting

Studiile moderne au evaluat mai multe variante de fasting intermittent, adica intervalul orar in care pacientul poate sa manance alimente solide sau lichide. Nu orice interval este eficient metabolic si nici nu poate fi recomandat in terapia nutritionala a unor patologii cronice cum ar fi obezitatea morbida sau diabetul de tip 2.

Experienta clinica in terapia nutritionala personalizata a pacientilor cu obezitate si/sau diabet zaharat de tip 2, mi-a aratat ca intervalele optime de masa in intermittent fasting sunt 11-17 si 9-15. Aceste interval respecta si principiile de crononutritie, care presupune aportul de alimente in perioada zilei in care secretia hormonala si a sucurilor digestive este optima. De exemplu, pacientul cu diabet zaharat de tip 2, pentru echilibrarea valorilor glicemiei si a complicatiilor, este bine sa consume alimente la un interval de maxim 2 ore, in intervalul orar 7-17.

Totodata, nivelul caloric trebuie sa fie preponderent in prima parte a zilei si nu in partea a doua a zilei. Cand mananc este chiar mai important decat ce si cat mananc!

Folosesc fastingul intermitent in anumite etape ale #MetodeiDrBalanica, adaptat fiecarei persoane in parte si in functie de obiectivul tintit.

Intermittent fasting - reguli generale

  • Inainte de o etapa de intermittent fasting este bine sa reducem cantitatea de alimente consumate pe durata unei zile
  • Dupa o etapa de intermittent fasting este bine sa crestem gradual cantitatea de alimente
  • Portiile sa fie mici, folosim farfuria de aperitiv
  • Proportia nutrientilor in farfurie se adapteaza fiecarui obiectiv in parte (scadere in greutate, crestere in greutate, mentinere)
  • In afara intervalului de consum, pacientul poate consuma lichide: ceai, cafea, apa plata, apa minerala si nu alimente solide sau lichide.

Tot studiile au aratat ca un model alimentar echilibrat poate sa contina intr-o saptamana din patru (cat are o luna), trei zile consecutive de intermittent fasting.

In ultimul timp, multe persoane, in dorinta de a scadea in greutate rapid, folosesc intermittent fasting si sunt incurajate de rezultatele de moment. Este bine de stiut faptul ca ORICE schimbare in modelul alimentar, indiferent de acesta, la inceput duce la scaderea in greutate, dar acest lucru nu inseamna ca este potrivit, sanatos, personalizat si cu rezultate pe termen lung. Totodata, activitatea fizica conteaza maxim 20% atunci cand discutam despre un stil de viata sanatos, iar eu in calitate de specialist, incurajez pacientii sa faca miscare, insa focusul trebuie sa fie pe nutritia adaptata fiecarei persoane in parte.

Personal, sustin fastingul intermitent ca facand parte dintr-un model alimentar personalizat, dar nu ca stil de viata pe termen lung si nu pe post de “dieta” pentru scaderea in greutate.

Consultant Medical Dr. Florin Ioan Balanica
Data publicării 09.12.2022
Data ultimei actualizari 17.07.2023