- La nivel comportamental, parintii pot observa un ton scazut al vocii, pasivitate si lipsa de implicare in activitatile gradinitei spre exemplu, evitarea unor situatii, miscari corporale reduse ca amploare
- La nivel fiziologic - tremur, transpiratii
- La nivel afectiv - jena, rusine, tristete, neincredere in fortele proprii
- La nivel cognitiv - autoevaluari critice, preocupare constanta fata de unele evenimente si actiuni (echivalentul ruminatiei la adulti).
Cuprins
- Copiii se nasc sau devin timizi?
- Alti factori care influenteaza timiditatea la copii
- Copil timid si sociabil in acelasi timp
- Cum ne ajutam copilul sa deprinda socializarea sanatoasa
Copiii se nasc sau devin timizi?
Exista o multime de ipoteze si argumente care incearca sa explice existenta timiditatii la copii, de la componenta ereditara (temperament innascut), la modelul parental (supra-protectie sau, din contra, critica excesiva, frecventa), experiente si evenimente negative timpurii, factori de mediu ce pot include factori culturali, educationali, lipsa oportunitatilor sociale, timpul excesiv petrecut in compania adultilor ori in singuratate, unele modele comportamentale in familie (parinti timizi la randul lor).
Timiditatea se poate manifesta si sporadic, ca urmare a unei experiente negative ce s-a soldat cu o frica de respingere. Insa, timiditatea ca trasatura de caracter este complexa si rezulta din interactiunea dintre predispozitiile innascute ale copilului si mediul in care acesta creste. Unii copii se nasc cu o sensibilitate mai ridicata sau un temperament mai rezervat, devinind timizi in functie de experientele pe care le traiesc in mediul in care se dezvolta, de stilul parental si de contextul social care le pot intari sau, din contra, diminua aceasta tendinta naturala.
Alti factori care influenteaza timiditatea la copii
- Esecul/ esecuri anterioare resimtite puternic de cel mic il fac sa se simta stanjenit
- Perceptia negativa asupra propriei persoane determinata de comportamentele si observatiile celor din jor, in special a figurilor de atasament (de ce nu poti sa faci ca x sau y)
- Educatia autoritara, care restrictioneaza initiative si independenta
- Critica excesiva si descurajarea verbala sau nonverbala.
Copil timid si sociabil in acelasi timp
Timiditatea si introversia impartasesc anumite caracteristici, insa nu reprezinta acelasi lucru; la fel sociabilitatea si extroversia, au puncte comune, insa nu se suprapun complet. Un copil poate fi si timid si introvertit in acelasi timp, dar poate fi timid si extrovertit spre exemplu:
- Copilul timid se teme de evaluarile negative si are tendinta sa evite situatiile, persoanele care l-ar expune unei posibile evaluari
- Copilul sociabil se apropie cu usurinta de altii, nu ii este frica sa fie in preajma copiilor
- Copilul introvertit este usor de suprastimulat in situatii sociale, el are nevoie de timp sa isi recapete energia dupa astfel de episoade
- Copilul extrovertit are nevoie sa fie stimulat, sa se afle in compania altora, spre deosebire de introvertit, extrovertitul se simte epuizat cand e privat de interactiune, nu cand este expus prea mult. Studii bazate pe investigatii neuroimagistice au aratat cum sunt activate diferite zone ale creierului unui extrovertit, in comparatie cu cel al unui introvertit.
Copilul timid isi poate dori sa fie in preajma altor copii si sa se joace cu acestia, dar in acelasi timp sa se teama de respingerea lor, sa se simta inhibat de mediile foarte zgomotoase. Exista deci dorinta de apropiere si actiune, dar teama le infraneaza.

Cum ne ajutam copilul sa deprinda socializarea sanatoasa
In functie de tipologia de care se apropie cel mic.
- Copil sociabil si extrovertit - nu se teme, are nevoie de stimulare.
Desi pare tiparul preferat de majoritatea parintilor, in realitate si acesti copii au nevoie de suport si ghidaj din partea adultilor din viata lor. E bine sa li se ofere contexte variate de interactiune unde au posibilitatea sa experimenteze (activitati sportive, tabere, cluburi) si sa actioneze in situatii specifice. De ex. la un club sportiv de autoaparare disciplina este valorizata, iar tendinta copilului de a fi centrul atentiei prin comportamente exuberante nu este cea mai apreciata calitate. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca un copil ce pare lider in grupul de la scoala, in alte grupuri poate sa aiba dificultati in a lega prietenii, ceea ce ii creaza confuzie si frustrare.
- Timid si extrovertit - se teme, insa are nevoie de stimulare.
Astfel de copii pot fi identificati cu usurinta deoarece sunt retrasi la inceput, iar odata ce se simt in siguranta, devin activi. Frustrarea lor vine dintr-un conflict intern, ar vrea, dar imi e frica. Pentru ca ii place compania altora, dar frica de judecata si ridicol ii pune frana, cel mai des acesti copii au nevoie de un facilitator care sa le creeze situatii:
- Interactiune in grupuri mici in care sa se simta in control (cu 1-2 copii)
- Pregatire dinaintea expunerii la o situatie, mergem acolo, vei putea face x si y
- Lauda pentru eforturile lor de integrare si nu neaparat performanta, este in regula daca a salutat copiii de la locul de joaca, nu forta nota solicitandu-i sa ii abordeze pentru a se juca impreuna
- Evitarea presiunii sociale, mai ales din partea parintilor si a adultilor care sunt figuri reprezentative in viata lor, hai mai repede, de ce ti-e frica nu ajuta in astfel de cazuri
- Suport in a identifica succesul interactiunilor, astfel incat sa isi infranga frica. Atrage-i deci atentia spre exemplu cand a initial el un contact social si nu si-a dat seama
- Sociabil si introvertit, nu se teme, insa e usor de suprastimulat
Desi nu se teme, din moment ce zgomotul, aglomeratia si ritmul alert ii obosesc, e bine sa aiba spatiul lui in care sa se retraga cand simte nevoie.
- Propune-i activitati sociale mai linistite, poate o seara la teatru e mai potrivita decat o seara la un mare loc de joaca.
- Stabileste limite dinainte ca activitatea sa inceapa ori inainte de un eveniment, stam o ora cel mult, apoi plecam.
- Ajuta-l sa descopere cand e cazul sa se retraga atunci cand se simte coplesit si devide iritat, tacut.
- Timid si introvertit, se teme si este si usor de suprastimulat.
Cu toate ca poate parea ca se izoleaza de grup, copiii timizi si introvertiti au nevoie de predictibilitate si de un ritm mai lent ca sa poata adera la joc. Pentru ca se teme de nou, se inhiba cu usurinta si resimte mai acut nevoia de siguranta:
- Introdu-l treptat in activitati sociale, fara a pune presiune suplimentara, deci nu-l inscrie din prima la un sport de echipa in speranta ca va socializa
- Expune-l progresiv, 1:1 cu alt copil, apoi mareste numarul la 2, apoi 3 copii
- Jucati-va impreuna joculete de tipul rol-play
- Valideaza-i emotiile in loc sa incerci sa contracarezi ceea ce oricum simte independent de dorinta parintilor, in loc de dar de ce iti este frica, spune-i inteleg ca iti este teama. Pare greu pentru tine acum. Sunt aici cu tine!
- Sustine-l in activitatile care se vede ca ii plac, chiar si atunci cand acestea pot implica jocul de unul singur, retragerea in spatii mai linistite.
Referinte: