Totul despre hipoacuzie. De ce este importanta testarea auzului bebelusilor?

Hipoacuzia congenitala reprezinta o problema majora de sanatate, fiind una dintre cele mai frecvente anomalii congenitale cu o frecventa de 1 - 3/1000 de nou-nascuti.

Ce este hipoacuzia si cum se manifesta

Hipoacuzia reprezinta un handicap invizibil, copilul hipoacuzic arata normal fizic (cu exceptia sindroamelor genetice cu amprenta caracteristica) si, aparent, se dezvolta normal in primul an de viata. De aceea, in lipsa unui diagnostic precoce a hipoacuziei, aceasta va fi depistata doar la 12-24 luni, cand parintii observa lipsa de dezvoltare a limbajului. Nedepistarea hipoacuziei in primul an de viata va interfera dramatic cu capacitatea copilului de a invata sa vorbeasca si ulterior cu performantele scolare si cu capacitatea de insertie sociala a acestuia la varsta adulta.


Din acest motiv, in cazul hipoacuziei congenitale, depistarea si interventia terapeutica timpurie sunt extrem de importante. The Joint Comittee on Infant Hearing - JCIH recomanda screening-ul audiologic generalizat la toti nou-nascutii inainte de varsta de 1 luna. Cei depistati prin screening vor fi evaluati de catre un medic specialist audiolog nu mai tarziu de 3 luni de viata si in cazul confirmarii hipoacuziei vor fi incadrati in programul de interventie terapeutica precoce inainte de varsta de 6 luni.
Obiectivul principal al programelor de diagnostic si interventie terapeutica precoce ale hipoacuziei congenitale este de a oferi copiilor cu probleme de auz conditiile unei dezvoltari cat mai apropiate de normal a comunicarii si limbajului.

Cand se efectueaza testarea audiologica?

Daca bebelusul nu a fost testat in maternitate, prima testare trebuie sa aiba loc in jurul varstei de 7-10 zile, inaintea varstei de 1 luna. La bebelusii fara factori de risc si care au trecut cu bine testul se recomanda  o reevaluare audiologica dupa varsta de 4 ani.
 
La un bebelus cu risc e nevoie de testare la fiecare 6 luni pana la varsta de 3 ani. Factorii de risc pentru hipoacuzie sunt anumite sindroame genetice (ex sindrom Down), infectii congenitale, medicamente ototoxice administrate gravidei sau copilului, prematuritatea, suferinta severa la nastere, infectii postnatale (meningita bacteriana, septicemii).

Informatii despre testarea neonatala

  • aparatul de testat auzul ne arata cat de bine raspunde urechea bebelusului la stimuli sonori. In conductul auditiv extern se plaseaza o sonda mica din cauciuc. Aparatul emite mici sunete de scurta durata (click-uri). Cand sunetele ajung in urechea interna, o parte importanta a urechii interne - cohleea raspunde stimulilor sonori prin echouri. Acest raspuns este captat si inregistrat de aparat. Aceasta metoda se numeste testarea prin otoemisiuni acustice. Metoda nu este dureroasa, micutul nu va simti nimic neplacut.
  • daca bebelusul nu trece testul cu otoemisiuni se va efectua testarea cu ajutorul potentialelor evocate auditive (ABR). Prin plasarea a 3 mici electrozi (ca la electrocardiograma) pe capul bebelusului (un electrod pe frunte, un electrod pe obraz si un electrod la ceafa) vor fi testate  atat urechea interna cat si activitatea cortexului auditiv al creierului. Metoda nu este dureroasa, micutul nu va simti nimic neplacut.
  • rezultatul testului se afla pe loc. Testarea cu otoemisiuni in conditii optime dureaza cateve secunde (sub 5 minute), potentialele evocate au o durata mai lunga (5-15 minute).
  • puteti sa stati langa bebelus in timpul testarii.
  • deoarece aparatul este foarte sensibil la zgomotele exterioare, testarea se va desfasura intr-o camera linistita, de preferat in timpul somnului natural al bebelusului.
  • este de preferat sa-i dati laptic bebelusului chiar inaintea testarii pentru ca sa doarma in timpul acesteia. Sa aveti un biberon de ceai sau lapte la dumneavoastra in caz ca se trezeste micutul.
  • daca bebelusul are nasul infundat, testarea se poate prelungi sau uneori nu se poate efectua.

Ce se intampla daca bebelusul nu trece testul?

Se poate intampla ca bebelusul sa nu treaca testarea prima data. In foarte multe cazuri se intampla sa nu avem un raspuns corespunzator la o singura ureche. In acest caz vom repeta testarea peste 2 saptamani. Un raspuns nefavorabil nu inseamna ca micutul are probleme cu auzul.
 
Situatii cand raspunsul este „refer” fara a fi vorba de hipoacuzie:
  • copil agitat, neastamparit  in timpul examinarii
  • zgomot de fond care impiedica efectuarea rapida a testului
  • lichid / ceara in conductul auditiv
  • probleme legate de aparat (sonda prea mare/prea mica, filtru de sunet “ranit”, electrozi nelipiti bine etc)
  • majoritatea bebelusilor trec la a doua testare, dar s-ar putea ca micutul sa aiba probleme de auz si sa fie nevoie si de sfatul unui specialist audiolog.
  • daca se dovedeste ca bebelusul are probleme cu auzul primiti ajutor si suport de la bun inceput si exista posibilitatea ca micutul sa fie investigat si diagnosticat in timp util.
Screeningul auditiv se efectueaza în Clinica de Pediatrie Medicover.
Consultant Medical CRISTINA MOMIRLA Dr.
Data publicării 18.10.2018