Totul despre ischemia silentioasa

Ischemia miocardica apare atunci cand muschiul inimii nu primeste suficient sange. Acest lucru se intampla atunci cand o artera a inimii este ingustata sau complet blocata de depunerile de placi ateromatoase, depuneri care impiedica sangele bogat in oxigen sa irige vasele coronariene. Dr. Oana Breaz, medic specialist Cardiologie, clinica Medicover Plevnei
ischemia silentioasa
Despre ischemia silentioasa
In cazul in care ischemia este severa, poate conduce la infarct (infarctul miocardului) si poate provoca distrugerea ireversibila a tesuturilor inimii. In cele mai multe dintre cazuri, lipsa alimentarii cu sange a inimii provoaca durere sau angina pectorala. Sunt, insa, si cazuri cand aceasta durere nu este resimtita de catre pacient. Aceste cazuri poarta denumirea de ischemie silentioasa.

Ischemia silentioasa este clasificata in

• Ischemia silentioasa de tip I - pacientii sunt asimptomatici, nu experimenteaza niciodata angina pectorala
• Ischemia silentioasa de tip II -  pacientii au suferit anterior un infarct miocardic acut
• Ischemia silentioasa de tip III - pacientii sunt diagnosticati cu angina cronica stabila sau angina instabila; episoadele sunt cateodata dureroase (pacientii resimt angina), cateodata nedureroase.

Ca in cazul oricarui diagnostic coronarian, factorii de risc major ai ischemiei silentioase sunt

• ateroscleroza
• anomalii de origine coronariana
• boala arteriala coronariana
• dislipidemia
• diabetul
• hipertensiune arteriala
• obezitatea
• cardiomiopatia
• fumatul
• consumul de alcool si abuzul de substante interzise

Ischemia silențioasa nu prezinta simptome, fiind mult mai greu de diagnosticat, dar nu imposibil

In momentul in care medicul cardiolog suspecteaza ischemia silentioasa, se vor efectua, pe langa consultatia cardiologica de rutina (anamneza, electrocardiogramaecografie cardiaca) si analizele de laborator (teste hematologice, teste biochimice, teste inflamatorii), precum si testul de efort, urmat de montarea unui holter EKG.


Testul EKG de efort monitorizeaza functionalitatea inimii, atat in timpul efortului fizic, cat si in stare de repaos. Astfel, respiratia pacientului si tensiunea arteriala vor fi evidentiate ca raspuns al efortului depus. Totodata, modificarile EKG in timpul efortului, chiar si in absenta durerii toracice, pot evidentia ischemia silentioasa.


Rolul Holterului EKG este acela de a inregistra activitatea electrica a inimii timp de 24 de ore (minimum) pentru a evidentia eventuale aritmii care sunt sugestive pentru  ischemia silentioasa.

Stabilirea diagnosticului de ischemie silentioasa are ca urmare prescrierea unui tratament si conduite terapeutice similare oricarei forme de boala cardiovasculara

• dieta alimentara
• adoptarea unui stil de viata sanatos
• mentinerea sub control a presiunii arteriale, colesterolului si a diabetului
• limitarea consumului de alcool, renuntare la fumat
• inceperea unui program de exercitii pentru mentinerea greutatii corporale

Ca schema de tratament, medicul cardiolog poate recomanda betablocante, antiagregante plachetare, aspirina, anticoagulante sau alte tipuri de medicamente care au rolul de a fluidiza sangele in interiorul vaselor, impiedicand astfel formarea de trombi si reducand incidenta infarctului miocardic acut.

 

Rolul tratamentul este acela de a imbunatati circulatia sangelui la nivelul inimii. De asemenea, este necesar ca pe langa terapia medicamentoasa sa se intervina prin metode minim invazive precum coronarografia, urmata in cazul in care se evidentiaza stenoze semnificative (depuneri de placi ateromatoase) de dilatarea portiunii stenozate prin implantare de balon sau stent (angioplastie coronariana cu balon sau stent). Uneori este nevoie de tratament chirurgical de revascularizare miocardica - efectuarea de bypass aorto-coronarian.

Recomandari medicale

Tinand cont de faptul ca aceasta afectiune nu prezinta simptome importante, mai ales in cazul diabeticilor si ca, prin aceasta ischemie, pacientii sunt mult mai expusi riscului de a suferi un infarct sau de a suferi o dereglare periculoasa a ritmului cardiac care poate conduce la moarte subita, este important ca pacientul sa se prezinte la medicul cardiolog pentru evaluarea de rutina, indiferent daca prezinta simptome sau nu.
Consultant Medical Dr. OANA ANDREEA BREAZ
Data publicării 06.10.2018