Sindrom premenstrual (SPM): factori de risc, simptome si tratament

Sindromul premenstrual reprezinta o serie de simptome specifice ce poate include modificari de dispozitie, iritabilitate, sensibilitate a sanilor, apetit exagerat pentru un anumit aliment, oboseala, dureri de cap, crampe abdominale. Sindromul premenstrual afecteaza aproximativ 3 din 4 femei cu cateva zile inainte de menstruatie. Exista un pattern (model) de combinare a simptomelor care se repeta lunar pentru fiecare femeie afectata, cu mentiunea ca manifestarile pot varia ca severitate de la luna la luna.
Sindrom premenstrual (SPM): factori de risc, simptome si tratament

Cuprins

Cand apare sindromul premenstrual?

Simptomele fizice si emotionale pot debuta cu una – doua saptamani inainte de aparitia menstruatiei. 

Tipurile de simptome, intensitatea lor, dar si debutul acestora variaza de la femeie la femeie. Pentru unele femei, simptomele SPM apar si cu 10 zile inainte de menstruatie, dar fiind usoare, pot trece neobservate, in timp ce in alte cazuri, apare o simptomatologie suparatoare, intensa, cu cateva zile inainte de menstra, simptomatologie care ridica dificultati reale in indeplinirea activitatilor profesionale ori de zi cu zi.

Cat dureaza simptomele sindromului premenstrual? Pentru cele mai multe femei manifestarile SPM dispar odata cu inceperea menstruatiei.

Manifestarile sindromului premenstrual

Cele mai frecvente semne fizice ale sindromului premenstrual sunt reprezentate de senzatia de balonare (meteorism abdominal) si oboseala. Alte simptome fizice des intalnite sunt:

  • Crampele
  • Puseele de acnee
  • Sensibilitatea sanilor
  • Durerile de cap.

Unele femei pot experimenta si:

  • Durere musculara sau articulara
  • Durere de cap
  • Crestere in greutate prin retentie de lichide
  • Constipatie sau diaree.

Pe langa acestea, manifestarile de natura emotionala si/ sau comportamentala includ:

  • Incordare sau anxietate
  • Stare de spirit care sufera modificari bruste
  • Stare depresiva
  • Accese de plans
  • Modificari de dispozitie
  • Iritabilitate sau furie
  • Modificari de apetit, pofta pentru anumite alimente
  • Modificari la nivelul dorintei sexuale
  • Insomnie sau nevoia de somn care creste
  • Retragere sociala
  • Concentrare dificila.

Tulburare disforica premenstruala (TDPM)

Exista totusi o categorie de femei la care intensitatea simptomelor este deosebit de marcata, afectandu-le profund viata de zi cu zi. Aceasta forma a sindromului premenstrual poarta denumirea de tulburare disforica premenstruala.

Tulburarea disforica premenstruala include:

  • Depresie severa, ganduri suicidare
  • Experimentarea unor sentimente de neajutorare, furie
  • Insomnie
  • Anxietate accentuata, atacuri de panica
  • Mancat compulsiv
  • Dificultati serioase de concentrare si mentinere a atentiei.

Experti nu au elucidat cauzele aparitiei tulburarii distrofice premenstruale, insa se considera ca scaderea nivelului de hormoni (estrogen si progesteron) dupa ovulatie si inainte de menstruatie poate declansa simptomele. De asemenea, serotonina, o substanta chimica a creierului care joaca un rol important in reglarea starii de spirit, foamei si somnului, se modifica pe parcursul ciclului menstrual. Scaderea nivelului de serotonina in fazele tarzii ale ciclului menstrual ar putea fi asociata cu tulburarea disforica premenstruala.

Trebuie mentionat si faptul ca o parte dintre cazurile de tulburare disforica premenstruala pot avea o tulburare psihiatrica subiacenta, caz in care este recomandat consultul de specialitate in vederea stabilirii unui diagnostic si acordarea de tratament (daca diagnosticul se confirma).

Factori de risc SPM

  • Existenta unor dezechilibre/ tulburari hormonale – SPM-ul este strans legat de fluctuatiile nivelurilor hormonale (in special estrogen si progesteron). Afla mai multe despre cum poti recunoaste simptomele dereglarilor hormonale
  • Existenta unor afectiuni de ordin emotional – asa cum sunt depresia sau tulburarile anxioase.
  • Stilul de viata – alimentatia dezechilibrata, fara consum de fructe, legume, cereale integrale, alimente bogate in calciu si magneziu, cu aport excesiv de cofeina si alcool, sedentarismul si somnul insuficient ori neodihnitor pot creste riscul de aparitie a simptomelor sindromului premenstrual sau pot agrava simptomatologia.
  • Predispozitia genetica – Daca mama sau o sora are SPM sever, exista o probabilitate mai mare ca o femeie sa experimenteze si ea simptome intense.

Stresul cronic si prezenta unor afectiuni medicale (diagnosticate sau nu), precum sindromul ovarelor polichistice (SOP), endometrioza si tulburarile glandei tiroide pot influenta SPM, agravand manifestarile acestuia.

Cauzele sindromului premenstrual

Mai multi factori pot contribui la aparitia sindromului:

  • Modificarile ciclice hormonale
  • Fluctuatiile cerebrale de serotonina
  • Un nivel scazut de vitamine si minerale.

Anumite femei cu sindrom premenstrual sever pot avea o depresie nediagnosticata.

Sindrom premenstrual sau sarcina?

O parte dintre simptomele sindromului premenstrual sunt similare cu cele ale unei sarcini incipiente:

  • Sensibilitate crescuta la nivelul sanilor
  • Oboseala
  • Modificari de apetit
  • Dureri de cap
  • Crampe
  • Modificari de dispozitie.

Detectia HCG in urina prin intermediul testelor de sarcina, analiza beta hCG sau consultul la medicul ginecolog sunt metode prin care poate fi confirmata o sarcina.

Formular de programare

PROGRAMEAZA-TE ACUM

Tratament sindrom premenstrual

Tratamentul se bazeaza pe reglarea homeostaziei hormonale de catre medic si poate fi diferit functie de nevoile fiecarei paciente, putand sa cuprinda:

  • Vitamine
  • Minerale
  • Suplimente naturiste
  • Tratament hormonal.

Este bine de stiut ca nu exista pastile pentru sindrom premenstrual.

De asemenea, nu utilizati medicamente fara aviz medical! Riscurile si consecintele negative pentru sanatate asociate administrarii de medicamente fara recomandarea unui specialist sunt numeroase, de la reactii adverse nedorite, la interactiunea negativa cu alte tratament administrate concomintent, la supradozaj si mascarea unor afectiuni medicale nedepistate inca.

Modificarea dietei alimentare poate avea efecte benefice:

  • Mancati portii mai mici si mai frecvent, pentru a evita balonarea
  • Limitati consumul de sare si alimente sarate
  • Alegeti mai degraba fructe, vegetale si cereale integrale
  • Intrebati medicul despre necesitatea utilizarii de suplimente de multivitamine
  • Evitati consumul de cafea si alcool
  • Faceti miscare – cel putin 30 minute de mers alert sau pe bicicleta, inot, etc.
  • Incercati sa va odihniti si sa evitati stresul
  • Suplimentele de magneziu, 400 mg/zi pot reduce retentia de fluide si balonarea
  • O doza de 50-100 mg/zi vitamina B6 poate fi utila
  • O doza de 400 UI/zi vitamina E poate reduce crampele si sensibilitatea sanilor.

 

Referinte:

Data publicării 22.04.2024
Data ultimei actualizari 23.04.2024