5 perioade dificile in alaptare

Laptele matern reprezinta alimentul ideal, alaptarea avand beneficii dovedite stiintific atat pentru dezvoltarea armonioasa a bebelusului cat si pentru mama. De aceea, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda: initierea alaptarii in prima ora dupa nastere, sustinerea alaptarii exclusive pana la varsta de 6 luni si ulterior, in paralel cu o diversificare adecvata, continuarea alaptarii pana la varsta de 2 ani sau peste.
5 perioade dificile in alaptare

Fiecare poveste de alaptare este unica si chiar daca nu e intotdeauna usor, este important de retinut ca majoritatea dificultatilor intampinate in alaptare pot fi prevenite sau rezolvate prin informare corecta si ajutor de specialitate. 

Cuprins

Primele zile in maternitate

Pentru un start cat mai bun in alaptare, este foarte important ca mama si nou-nascutul sa fie aproape unul de celalalt cat mai repede dupa nastere prin contact piele-pe-piele si optarea pentru rooming-in (mama si bebelusul in acelasi salon) sau, atunci cand separarea lor temporara se impune din considerente medicale, incurajarea initierii alaptarii prin alte metode (aducerea nou-nascutului la mama, stimularea lactatiei cu ajutorul unei pompe electrice). Prin punerea nou-nascutului la san atasat corect cat mai repede dupa nastere se pot preveni multe din dificultatile primelor zile: probleme de atasare, ragade, angorjarea sanilor, refuzul sanului in favoarea biberonului etc.

Icterul nou-nascutului

Icterul reprezinta coloratia galbena a pielii, sclerei (albul ochilor) si mucoaselor data de o acumularea in sange a bilirubinei peste o anume valoare prag. Icterul poate fi fiziologic(apare din a doua zi de viata, datorat imaturitatii ficatului, dispare dupa 1-2 saptamani) sau patologic (apare in primele 24 de ore dupa nastere, face parte din tabloul clinic al unor afectiuni ce necesita atentie medicala imediata). In cazul nou-nascutului alaptat, icterul fiziologic poate pune probleme din urmatoarele considerente:

  • nou-nascutul icteric poate fi foarte somnolent, fapt ce interfera cu un supt eficient si deci o hranire corespunzatoare, motiv pentru care se recomanda monitorizarea atenta atat a frecventei meselor(maxim 2-3 ore intre alaptari) cat si a eficientei suptului (inghitituri frecvente si sustinute, numarul scutecelor ude si al scaunelor zilnice etc)
  • icterul se poate accentua si deveni periculos in cazul in care nou-nascutul nu primeste suficient lapte matern din diverse motive (atasare incorecta, supt inactiv, adoarme la san repede etc), in acest caz fiind insotit de o curba ponderala nesatisfacatoare si chiar de semne clinice de deshidratare (urini inchise la culoare, fontanela anterioara deprimata, somnolenta accentuata etc)

Semne ca nou-nascutul cu icter este hranit suficient: cere sa suga sau poate fi usor trezit pentru masa la cel putin 2-3 ore, suge activ si constant, dupa supt sanul se simte mai moale iar bebe pare multumit, uda minim 5-6 scutece in 24 de ore (incepand cu a 5-a zi de viata) si urina este incolora, are scaun zilnic, ia in greutate aprox. 200g/saptamana.

Puseele de crestere

Puseele de crestere sunt perioade normale in viata oricarui bebelus indiferent de tipul alimentatiei (alaptat sau hranit cu formula de lapte praf), perioade in care acesta fie are un spor ponderal sau o crestere in lungime mai rapida, fie dobandeste achizitii noi. Apar mai frecvent in primul an de viata (7-10 zile, 2-3 saptamani, 4-6  saptamani, 3 luni, 4 luni, 6 luni, 9 luni) si, in functie de copil, variaza atat durata lor (de la 2-3 zile pana la 1  saptamana ) cat si modul in care se manifesta (unii bebelusi au manifestari mai "zgomotoase", altii trec prin puseu mult mai subtil). Cand putem sa banuim ca bebelusul alaptat trece printr-un puseu? Cand brusc suge mai des, este mai irascibil, vrea mai mult in brate si uneori i se schimba rutina de somn. De multe ori in timpul puseelor de crestere apare teama ca lactatia a scazut sau ca laptele nu mai este brusc suficient de hranitor si nu de putine ori se recurge fara un motiv intemeiat la suplimentarea cu lapte praf. Cel mai important de retinut referitor la puseele de crestere este ca ele trec si desi uneori poate fi extrem de solicitant, doar punand bebelusul la san de cate ori cere, ne asiguram ca puseul isi atinge scopul: cresterea copilului si deopotriva a lactatiei. Astfel ca, in timpul unui puseu de crestere se recomanda: evitarea oferirii de supliment daca nu exista un motiv intemeiat, continuarea alaptarii la cerere, purtarea bebelusului intr-un sistem de purtare ergonomic si solicitarea de ajutor specializat cat mai repede daca sunt semne ca bebelusul nu se mai hraneste totusi corespunzator sau mama are orice fel de nelamurire. 

Curba ponderala nesatisfacatoare

Ne referim la o curba ponderala (crestere in greutate) ca fiind "nesatisfacatoare" in momentul in care greutatile introduse in dinamica pe graficul de crestere nu urmeaza o traiectorie ascendenta corespunzatoare pentru varsta si sex. Cauza cea mai frecventa si prima asupra careia ar trebui sa ne oprim atentia si sa investigam este o alimentatie deficitara. In cazul bebelusului alaptat, pentru a sti cum sa intervenim, este foarte important sa ne intrebam: are bebelusul un supt ineficient sau problema tine de lactatie? Adesea bebelusul nu reuseste sa transfere suficient lapte din motive obiective: prezenta unui fren lingual, icter ce il face somnolent, folosirea in paralel a biberonului/suzetei. Alteori, primeste doar laptele mai scazut in calorii si grasimi din prima parte a suptului (bebelusul nu este lasat sa termine un san sau are reflux gastro-esofagian si s-a "obisnuit" prin natura afectiunii cu mese scurte si dese). Sunt insa si cazuri cand problema este o lactatie insuficienta cauzata de diverse particularitati ce tin de mama: tulburari hormonale, patologii ale sanului, oboseala extrema cumulata cu o alimentatie necorespunzatoare. In concluzie, in cazul unui bebelus alaptat care nu ia suficient in greutate, trebuie investigata in primul rand o posibila problema de alimentatie si la caz, rezolvate aspectele ce tin de ea (corectarea atasarii, modificarea pozitiei de alaptare, frenectomie, cresterea lactatiei, evaluarea corecta a oportunitatii introducerii suplimentului cu lapte muls/formula etc).

5 perioade dificile in alaptare

Greva suptului

Uneori, se intampla ca brusc, bebelusul sa refuze sanul, refuz ce se manifesta la mai multe mese si este cunoscut sub numele de "greva suptului". In multe situatii cauza poate fi identificata retrospectiv: o sperietura in istoricul recent pe care a asociat-o cu sanul, confuzia tetina-mamelon (prin folosirea in paralel a biberonului/suzetei), accentuarea unui reflux gastro-esofagian, schimbari ce tin de mama (folosirea unui parfum, deodorant nou, aparitia menstrei, eveniment stresant major, consumarea unui aliment nou ce poate schimba gustul laptelui etc). In "reimprietenirea" bebelusului cu sanul, rabdarea si tactul sunt esentiale: a se evita fortarea bebelusului sa se ataseze, oferirea sanului cand este aproape adormit, acces liber la san cand este binedispus si incurajarea formarii de asocieri pozitive san-stare de bine. 

In concluzie, fiecare poveste de alaptare este frumoasa si unica iar perioadele dificile pot fi prevenite sau depasite cu succes daca exista informare corecta si acces la ajutor de specialitate. 

Data publicării 10.06.2021