Medicover
In anumite situatii manifestarile alergice care apar la proteinele din laptele de vaca pot fi prezente inclusiv la nou-nascutii alimentati exclusiv la san, in cazul in care mama consuma lapte de vaca pe durata alaptarii, din cauza capacitatii acestor alergeni de a trece in laptele matern.
Copiii care prezinta APLV sunt mai predispusi la a dezvolta si alte alergii alimentare la proteinele continute de catre albusul de ou, grau, peste, arahide sau fata de polen, de acarieni si par de pisica. Studiile desfasurate pana la momentul actual au demonstrat faptul ca APLV constuie un factor de risc important pentru aparitia rinitei alergice, astmului si eczemelor la copii.
Cuprins
- Ce este alergia la proteinele din laptele de vaca?
- Cum se manifesta alergia la proteinele din laptele de vaca la bebelusi?
- Cum se manifesta alergia la proteinele din laptele de vaca la copiii mici?
- Diagnostic APLV
- De ce apare APLV?
- Riscul de dezvoltare al altor alergii
- Cum poate fi tinuta sub control APLV?
- Desensibilizarea sau vaccinarea impotriva alergiilor
- Alergia la proteinele din laptele de vaca poate trece de la sine?
Sumar: - Alergia la proteinele din laptele de vaca este cea mai comuna alergie la sugari si copii mici. |
Ce este alergia la proteinele din laptele de vaca?
APLV reprezinta o reactie alergica datorata raspunsului imun aberant al sistemului imunitar la cazeina, lactalbumina si beta lactoglobulina (proteine regasite in laptele de vaca) impotriva carora sunt generati anticorpi specifici pentru a fi indepartati din organism.
Anticorpii specifici reprezentati de imunoglobuline de tip E (IgE) intalnesc antigenul (proteina din laptele de vaca ingerat) si are loc eliberarea de histamina la nivel tisular cu aparitia manifestarilor clinice ale sugarului si copilului mic in functie de sediul actiunii acestora.
Manifestarile alergice mediate IgE se instaleaza la aproximativ 2 ore de la ingestia alergenului si cuprind in general eruptii tegumentare de tipul:
- Urticariei
- Angioedem (edem al fetei, buzelor, pleoapelor)
- Prurit ocular
- Stranut
- Rinoree (secretii nazale de consistenta apoasa)
- Tuse seaca iritativa
- Wheezing (respiratie suieratoare datorata spasmului musculaturii netede de la nivelul mucoasei respiratorii)
- Senzatie de greata
- Varsaturi
- Dureri abdominale colicative.
Semnele si simptomele APLV non IgE mediata se pot manifesta chiar si la 3-5 zile dupa expunerea la alergenul lactat si evolueaza de regula cu:
- Eruptii cutanate de tip eczematos
- Eritem in zona scutecului
- Reflux gastro esofagian
- Varsaturi
- Scaune diareice cu mucus si/sau striuri de sange
- Colici abdominale
- Constipatie
- Retard de crestere si dezvoltare.
Cum se manifesta alergia la proteinele din laptele de vaca la bebelusi?
La sugari APLV se poate manifesta prin stare de iritabilitate crescuta a celui mic, plans excesiv si refuzul alimentatiei care se insoteste de:
- Manifestari digestive - colici, varsaturi, scaune diareice sau constipatie, falimentul cresterii.
- Manifestari respiratorii - rinoree, stranut, tuse uscata iritativa, wheezing.
- Manifestari tegumentare - dermatita atopica (eczema), iritatii la nivelul scutecului, angioedem.
Cazurile severe de alergie la proteinele din laptele de vaca pot evolua cu aparitia socului anafilactic, dereglari ale echilibrului hidro electrolitic si acidoza metabolica severa, conditii medicale care necesita prezentarea cat mai rapida la medic in vederea acordarii ingrijirilor de specialitate.
Cum se manifesta alergia la proteinele din laptele de vaca la copiii mici?
Alergia la proteinele din laptele de vaca instalata dupa diversificarea copilului mic asociaza manifestari nespecifice similare celor intalnite la sugar, cuprinzand atat manifestari digestive, cat si respiratorii, tegumentare si/sau de tip anafilactic.
In anumite situatii, parintii pot observa modificarea consistentei scaunelor copilului care pot deveni diareice, pastoase sau contin striuri sangvinolente.
Copiii mai mari acuzand durere la nivel abdominal si disconfort datorat meteorismului (acumularea de gaze in intestin). Retardul de crestere si dezvoltare al copilului sau scaderea in greutate a acestuia reprezinta alte manifestari care pot insoti APLV la copilul mic.
Diagnostic APLV
Diagnosticul de APLV este stabilit de catre alergolog pe baza informatiilor obtinute din anamneza detaliata referitoare la sarcina, antecedentele alergice in familie, debutul manifestarilor alergice ale sugarului/copilului mic, ancheta alimentara si efectuarea investigatiilor reprezentate in mod uzual de:
- Testarea cutanata sau prick test pentru depistarea reactiilor alergice cutanate imediate mediate IgE la proteinele din laptele de vaca.
- Determinarea de IgE specifice fata de laptele de vaca si IgE serice totale.
- Efectuarea unei hemoleucograme cu formula leucocitara completa pentru depistarea eozinofiliei.
Dieta de excludere reprezinta un pas important in diagnosticarea APLV non IgE mediata si presupune eliminarea din alimentatia sugarului/copilului mic pentru o perioada de 2-6 saptamani, a produselor lactate, urmata de reintroducerea lor treptata pentru a izola alergenul.
In cazul sugarilor alimentati exclusiv la san, medicul alergolog recomanda mamei sa intrerupa consumul de produse lactate deoarece alergenii alimentari pot ajunge la sugar prin laptele matern.
Formular de programare
De ce apare APLV?
Sistemul imunitar al sugarului si copilului mic este imatur si in consecinta poate percepe anumite proteine alimentare ca fiind daunatoare, generand un raspuns imun specific la alergenul ingerat, prin intermediul sintezei anticorpilor specifici.
Riscul de dezvoltare al altor alergii
Istoricul familial de alergii alimentare (frati sau parinti care asociaza alergii alimentare) si prezenta unui teren atopic al copilului (predispozitie la alergii de diferite tipuri) reprezinta principalii factori de risc care predispun la aparitia APLV.
Studiile de specialitate atesta faptul ca aproximativ 50 pana la 80% din copiii cu intoleranta la proteinele din laptele de vaca asociaza istoric familial de alergii.
Un alt factor de risc care predispune la aparitia APLV este reprezentat de introducerea precoce in alimentatia sugarului a laptelui de vaca, in special inainte de implinirea varstei de 3 luni a sugarului.
Cum poate fi tinuta sub control APLV?
Principalul mod in care pot fi controlate manifestarile clinice asociate APLV este reprezentat de inlaturarea din alimentatie a laptelui de vaca si a produselor derivate, de tipul iaurturilor si branzeturilor si inlocuirea lor cu lapte de ovaz, migdale sau formule speciale.
Deoarece copiii cu APLV asociaza in mod frecvent si alergie la laptele de soia si de capra se recomanda testarea IgE specifice fata de acestea inainte de stabilirea unui inlocuitor pentru laptele de vaca.
La sugarul alimentat exclusiv la san se va aplica dieta de restrictie mamei, rezultatele instalandu-se la cel putin 3 saptamani de la instituirea regimului alimentar.
Persistenta manifestarilor clinice ale sugarului sugereaza prezenta in laptele matern si a altor alergeni (ou, soia), caz in care se recomanda intreruperea alaptarii si inlocuirea cu substituent extensiv hidrolizat sau formula de aminoacizi pana la ameliorarea simptomelor cu reintroducerea laptelui matern in conditiile excluderii din dieta a alergenilor alimentari (lapte, ou, soia).
In functie de severitatea manifestarilor, medicul alergolog poate recomanda antihistaminice, corticosteroizi sau medicatie pentru controlul manifestarilor respiratorii ale celui mic.
Desensibilizarea sau vaccinarea impotriva alergiilor
Vaccinarea sau desensibilizarea specifica (imunoterapia specifica cu alergene) are ca scop cresterea tolerantei organismului la alergeni prin inocularea controlata in cantitati mici standardizate de alergen sub stricta supraveghere medicala a pacientului (in special al celor injectabile).
Doza de alergen administrata este crescuta treptat de-a lungul unei perioade de timp, sistemul imunitar avand nevoie de 3 pana la 5 ani pentru a dezvolta toleranta la substanta administrata.
Vaccinarea este mai eficienta la copii si adulti tineri comparativ cu restul populatie,i fiind recomandata initierea acesteia in primii 2-3 ani de la debutul simptomatologiei alergice. Desensibilizarea se efectueaza in mod uzual la persoanele care prezinta alergie la acarienii din praful de casa, polen si epitelii de animal si mai putin la cei care dezvolta reactii alergice alimentare.
Principala contraindicatie pentru initierea desensibilizarii sau administrarii unui vaccin impotriva unei alergii este reprezentata de existenta in evolutie a unei boli acute manifestata prin tuse, febra sau wheezing.
Alergia la proteinele din laptele de vaca poate trece de la sine?
APLV dispare odata cu inaintarea in varsta a copilului prin dezvoltarea tolerantei fata de proteinele din lapte si maturarea fiziologica a sistemului imun al celui mic (dupa varsta de 5 ani). In cazul persistentei sale in perioada adulta, APLV se manifesta cel mai probabil pe fondul unui teren atopic sau unei afectiuni inflamatorii la nivel intestinal care genereaza incompetenta sistemului imunitar digestiv prin afectarea microbiotei.
Alergia la proteinele din laptele de vaca este rar intalnita la varsta adulta, mai mult de 90% din persoanele afectate in copilarie, dezvoltand toleranta la acesti alergeni inainte de implinirea varstei de 6 ani.
Profilaxia alergiei la proteinele din laptele de vaca a sugarului si copilului este realizata prin adoptarea unei alimentatii naturale care sa respecte urmatoarele conditii: alimentatia mixta trebuie sa fie bazata pe formule hipoalergenice, iar mama sa evite alimentele cu potential alergic pe toata durata alaptarii. Alimentatia artificiala cu lapte de vaca trebuie adoptata dupa implinirea varstei de 1 an cu evitarea diversificarii precoce a sugarului inainte de 4 luni.
Referinte:
- Cow’s Milk and Milk Alternatives, CDC NUTRITION
- Cow's milk protein allergy and intolerance in infancy Some clinical, epidemiological and immunological aspects, Arne Høst
- Cow's milk protein allergy in children: a practical guide, Italian Journal of Pediatrics
- The challenge of cow milk protein allergy, E.I. El-Agamy
Intrebari Frecvente (FAQ)
1. Cine sunt cei mai afectati de alergia la proteinele din laptele de vaca?
Alergia la proteinele din laptele de vaca afecteaza frecvent sugarii si copiii mici, avand o incidenta de aproximativ 2% si 5% in aceste categorii de varsta.
2. Ce simptome pot aparea la copiii cu APLV?
La copii, alergia la proteinele din laptele de vaca se poate manifesta prin simptome diverse, inclusiv iritabilitate, colici, varsaturi, diaree, dermatita atopica, rinoree si, in cazuri severe, anafilaxie.
3. Cum se stabileste diagnosticul de APLV?
Diagnosticul se stabileste de catre un alergolog pe baza anamnezei detaliate, a istoricului familial de alergii, a unor teste cutanate si a unei diete de excludere a produselor lactate.
4. Ce optiuni de tratament exista pentru APLV?
Tratamentul APLV implica eliminarea laptelui si a produselor lactate din alimentatie, fiind necesara inlocuirea acestora cu formule speciale, iar in unele cazuri pot fi recomandate antihistaminice sau corticosteroizi.
