Ce este de facut in caz de soc anafilactic

Conduita terapeutica in socul anafilactic - socul anafilactic reprezinta o reactie alergica severa cu potential letal cauzata de un raspuns exacerbat al sistemului imun in fata unui antigen considerat non self. Reactia de hipersensibilitate se instaleaza brutal, este dramatica si determina colaps circulator si insuficienta respiratorie acuta, fiind determinata de contactul organismului cu un alergen de obicei de origine proteica, care declanseaza eliberarea de mediatori chimici in circulatia sangvina.
Ce este de facut in caz de soc anafilactic

Cuprins

Manifestarile socului anafilactic se pot instala la cateva minute dupa expunerea la un alergen specific, trigger-ul este reprezentat in majoritatea situatiilor de alergeni alimentari regasiti in alune, fructe de mare, capsuni si nu numai. In alte situatii, reactia alergica poate fi determinata de expunerea la anumite veninuri, asa cum se intampla in cazul intepaturilor de insecte.

Manifestarile clinice in cazul alergiei severe se datoreaza unui cumul de substante eliminate in circulatia sangvina sub actiunea directa a sistemului imun, ce determina reactii manifestate prin edem la nivelul mucoasei traheale, cresterea pulsului, rash tegumentar (eruptie cutanata de scurta durata), senzatie de greata si varsaturi.

Persoanele care prezinta simptomatologie clinica specifica de soc anafilactic necesita administrare cat mai rapida de adrenalina, avand indicatie de prezentare la camera de urgenta in cel mai scurt timp posibil, din cauza riscului major de asfixie pe care il prezinta afectiunea.

Primele simptome in caz de soc anafilactic

In majoritatea cazurilor, manifestarile clinice ale socului anafilactic se instaleaza in cateva minute, maxim o jumatate de ora, dupa contactul cu substanta alergena, insa exista si situatii in care reactia alergica severa se poate manifesta la cateva ore de la expunere. Principalele simptome si manifestari intalnite in evolutia socului anafilactic sunt reprezentate de:

  • Reactii la nivelul pielii manifestate prin eruptii, blistere, paliditate, cianoza sau eritem
  • Scaderea tensiunii arteriale, tahicardie
  • Edem la nivelul tractului respirator superior si al limbii care pot determina asfixie si deces
  • Puls rapid cu intensitate diminuata
  • Senzatie de greata, varsaturi sau diaree
  • Senzatie de ameteala sau pierderea constientei.

Manifestari clinice mai putin intalnite la persoanele cu soc anafilactic sunt reprezentate de senzatia de gust metalic, tuse, parestezii, artralgii, convulsii, tulburari de hemostaza.

In prezenta oricarui din aceste simptome este indicata prezentarea cat mai rapida la serviciul de urgenta sau in cazul in care persoana este cunoscuta ca avand antecedente de soc anafilactic si detine asupra sa epinefrina, aceasta sa ii fie administrata cat mai rapid. Dupa inocularea de epinefrina, pacientul trebuie sa se adreseze medicului chiar daca se observa o imbunatatire a starii generale, deoarece prezinta un risc crescut de aparitie al unui episod alergic secundar, situatie cunoscuta sub numele de anafilaxie bifazica.

In ce situatii poate aparea socul anafilactic

Sistemul imun este responsabil de productia de anticorpi necesari organismului pentru a indeparta anumite bacterii si virusuri, insa in anumite situatii, acesta determina o reactie exacerbata la contactul cu substante inofensive, determinand aparitia starii de soc. Efectele generale ale mediatorilor chimici eliberati in organism in timpul socului anafilactic sunt reprezentate de: vasodilatatie, contractia musculaturii netede in special a mucoasei respiratorii-bronhoconstrictie, cresterea secretiei glandulare-apar secretii nazale si bronhiolare si a permebilitatii membranei celulelor.

Anafilaxia cauzata de alergeni alimentari este mai frecvent intalnita in cazul copiilor si apare de cele mai multe ori in urma ingestiei anumitor proteine alimentare regasite in alune de padure, peste, grau, soia, susan, lapte, dar si anumite fructe: capsuni, kiwi. In afara acestor alergeni alimentari, adultul poate dezvolta reactie alergica severa la anumite substante medicamentoase printre care antibiotice - penicilina sau antiinflamatoare, dar si susbstante de contrast cu administrare intravenoasa utilizate pentru efectuarea diferitelor explorari imagistice. Intepaturile de albina, furnici si anumite specii de viespi, precum si latexul reprezinta alte cauze frecvent intalnite in etiologia socului anafilactic.

Factorii de risc care predispun la aparitia reactiilor alergice severe de tipul socului anafilactic sunt reprezentati de catre:

  • Existenta istoricului personal de reactii anafilactice
  • Existenta unui diagnostic anterior de astm sau a unui teren atopic predispozant-neurodermita, urticarie, eczema, alergie la alimente creste riscul de a dezvolta reactii alergice severe la diferiti alergeni
  • Asocierea anumitor patologii de tipul afectiunilor cardiace, patologiilor tiroidiene, afectiunilor renale severe, bolilor pulmonare cronice, paraproteinemiilor-plasmocitom, macroglobulinemia Waldenstrom.

Acordarea primului ajutor in anafilaxie

In anumite situatii, socul anafilactic poate necesita resuscitare cardiopulmonara in momentul in care persoana este inconstienta si nu prezinta puls si respiratie spontana. Primul ajutor in caz de soc anafilactic in conditii sumare cuprinde:

  • Administrare de epipen pentru reducerea raspunsului alergic cu mentinerea auto injectorului in pozitie timp de 10 secunde dupa activare
  • Plasarea pacientului pe un plan dur in decubit dorsal
  • Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare prin tripla manevra Safar: hiperextensia capului cu deplasarea posterioara a crestetului si ridicarea regiunii occipitale urmata de subluxarea anterioara a mandibulei si intredeschiderea gurii cu mentinerea acestei pozitii pentru a permite pasajul aerului catre plamani
  • Executarea de 2 ventilatii artificiale (insuflatii) cu pensarea nasului pacientului, urmate de 30 compresii toracice cu frecventa de 100-120/minut;se recomanda repetarea acestor manevre pana la sosirea echipajului de ambulanta sau reluarea ritmului cardiac si respirator spontan.

Tratament soc anafilactic

In unitatea de urgenta, tratamentul socului anafilactic se efectueaza prin administrare de adrenalina 1/1000, intubare orotraheala, administrare de oxigen, respiratie mecanica la care se adauga tratamentul intravenos cu difenilhidramina, hidrocortizon sau metilprednisolon.

Dupa depasirea episodului acut de reactie alergica, pacientul necesita tratament care presupune administrarea de imunoterapie pentru a reduce riscul de a dezvolta o reactie de hipersensibilitate majora in viitor. De cele mai multe ori, preventia reprezinta cea mai buna metoda de tratament a socului anafilactic constand in:

  • Evitarea factorilor declansatori
  • Purtarea in permanenta a unui epipen sau a altui dispozitiv medical prevazut cu adrenalina destinat pentru administrare imediata in geanta sau buzunar in cazul pacientilor cu istoric de soc anafilactic.

 

Data publicării 29.06.2022