Colagen: tipuri, proprietati si beneficii pentru organism

Colagenul este cea mai abundenta proteina din organism si constituie aproximativ 30% din masa proteica totala a corpului uman. Colagenul este regasit la nivel tegumentar, ocular, muscular, osos, ligamentar si articular. Aceasta proteina este sintetizata majoritar de catre fibroblaste (celulele specifice ale tesutului conjunctiv), dar si de catre condroblastele de la nivelul articulatiilor si osteoblastelor din componenta tesutului osos.
Colagen: tipuri, proprietati si beneficii pentru organism

Cuprins

Colagenul prezinta rol structural si contribuie la asigurarea rezistentei tesutului fibros prin distribuirea uniforma a fibrelor constituente pentru asigurarea proprietatilor mecanice ale acestuia. Totodata, colagenul joaca un rol important in asigurarea comunicarii intercelulare prin intermediul receptorilor specifici care moduleaza proliferarea, diferentierea si migrarea celulelor in timpul proceselor de reparare tisulara si al celor de aparare imuna.

Tipuri de colagen

  • Aproximativ 90% din cantitatea totala de colagen regasita in organism este colagen de tip I, insa au fost descoperite 28 de tipuri distincte ale acestei proteine care alcatuiesc impreuna o intreaga superfamilie. Caracteristica structurala comuna a acestei superfamilii este reprezentata de existenta unei organizari sub forma de triplu helix a proteinelor care intra in alcatuirea fibrelor de colagen indiferent de tipul acestuia.
  • Colagenul de tip II este regasit mai ales la nivelul cartilajelor articulare
  • Colagenul de tip III intra in alcatuirea muschilor, organelor interne si sistemului circulator
  • Colagenul de tip IV reprezinta principala componenta a membranei bazale tegumentare
  • Colagenul de tip V se regaseste, alaturi de cel de tip I, la nivel osos, ocular (intra in alcatuirea corneei), muscular, hepatic, pulmonar, dar si la nivelul fanerelor (parului) si al placentei (in perioada de sarcina).

Rolul colagenului in organism

Chiar daca este mai frecvent asociata cu rezistenta sistemului locomotor si aspectul tanar al tenului, aceasta proteina asigura multiple functii la nivelul organismului printre care se afla:

  • Mentinerea elasticitatii vaselor de sange, imbunatatirea circulatiei periferice si asigurarea hemostazei prin trombogeneza (trombocitele adera la fibrele de colagen ale vasului lezat si formeaza o masa gelatinoasa cu rol de oprire al sangerarii)
  • Previne caderea parului, subtierea acestuia si incaruntirea prematura
  • Asigura repararea celulelor de la nivelul pielii prin stimularea proliferarii, diferentierii si migrarii fibroblastilor (celule specializate ale stratului dermic intermediar la nivelul caruia se sintetizeaza celule noi)
  • Asigurarea elasticitatii la nivelul tesutului pulmonar (in timpul respiratiei, plamanii prezinta capacitatea de a se destinde pentru a creste volumul aerului inspirat si de a reveni ulterior la forma initiala dupa finalizarea expirului)
  • Mentinerea elasticitatii corneei oculare - imbunatatirea functiei vizuale
  • Imbunatatirea functiei digestive prin cresterea absorbtiei de apa la nivel intestinal si mentinerea echilibrului la nivelul microbiotei intestinale (flora microbiana benefica a intestinului)
  • Optimizarea pH-ului gastric acid pentru asigurarea unei bune digestii alimentare. Colagenul ajuta la pierderea greutatii excedentare prin asigurarea senzatiei de satietate
  • Imbunatatirea functiei sistemului imunitar.

Colagenul si sanatatea sistemului osteo-articular

Matricea extracelulara, in special tesutul fibros, prezinta un rol deosebit de important in mentinerea structurii osoase si asigurarea rezistentei sistemului osteoarticular.

Turnover-ul matricei este influentat de activitatea fizica, atat sinteza de colagen la nivelul organismului, cat si activitatea de degradare a acestuia exercitata de catre metaloproteaze fiind accelerate de actiunea fortelor mecanice are actioneaza asupra oaselor si ligamentelor.

La nivelul osului, formarea si mineralizarea matricei extracelulare reprezinta un proces complex care depinde in proportie majoritara de sinteza adecvata a colagenului de tip I, aceasta proteina reprezentand peste 90% din matricea osoasa organica.

Calitatea osului depinde de o serie de parametri care includ rata de remodelare a matricei, gradul de apoptoza (moartea celulara programata) al celulelor constitutive si anumite proprietati ale osului care fac referire la gradul de mineralizare, dimensiunea cristalelor de fosfat de calciu si hidroxiapatita si structura colagenului.

Cartilajele articulare sunt alcatuite din celule cu functii specifice reprezentate pe de o parte de catre condroblaste - celule imature care sintetizeaza matricea cartilaginoasa si pe de alta parte de catre condrocite - celule mature care contribuie la mentenanta cartilajului. Colagenul sintetizat de catre condroblaste este majoritar de tip II, principalul rol al acestei proteine fiind de a asigura elasticitatea si flexibilitatea articulatiilor si de a proteja sistemul osteoarticular prin absorbtia socurilor.

Factori care influenteaza productia de colagen

Principalii factori care pot afecta sinteza adecvata de colagen la nivelul organismului sunt reprezentati de catre:

  • Sedentarism
  • Alimentatia necorespunzatoare si deficitul de vitamina C si D
  • Fumatul
  • Hipercortisolemia (stresul determina cresterea nivelurilor serice ale cortizolului care diminueaza sinteza de colagen)
  • Inaintarea in varsta - sinteza de colagen se diminueaza dupa varsta de 25 de ani
  • Diabetul zaharat - concentratiile crescute ale zaharului in sange au ca efect deteriorarea proteinelor care intra in alcatuirea fibrelor de colagen.

Productia de colagen si varsta

Sinteza acestui compus scade cu inaintarea in varsta, cu aproximativ 1% pe an dupa implinirea varstei de 25 de ani, ceea ce inseamna ca dupa a 4-a decada de viata, organismul produce cu 30% mai putin colagen. Diminuarea productiei de colagen afecteaza rata de reinnoire celulara care se manifesta prin:

  • Pierderea elasticitatii si fermitatii pielii cu aparitia ridurilor
  • Diminuarea capacitatii de vindecare a leziunilor
  • Aparitia modificarilor structurale la nivelul sistemului locomotor (reducerea mobilitatii articulatiilor, pierderea rezistentei oaselor).

O alta manifestare care apare ca urmare a diminuarii cantitatii de colagen din organism este reprezentata de aparitia celulitei la nivelul feselor si coapselor datorata slabirii structurii pielii si muschilor care sustin stratul adipos.

Prolina continuta de colagen reprezinta principala componenta a cheratinei din care este alcatuit firul de par, in absenta acestei proteine, parul devenind subtire si fragil, predispus la cadere si rupere in timpul perierii.

Suplimentar, colagenul prezinta actiune antioxidanta care previne deteriorarea foliculilor de par si ajuta la mentinerea culorii naturale, absenta acestuia putand cauza caderea parului si incaruntirea (albirea prematura a firelor de par ca urmare a depigmentarii foliculior sub actiunea radicalilor liberi) odata cu inaintarea in varsta.

Cum putem stimula productia de colagen?

Sinteza de colagen poate fi stimulata prin intermediul unui regim alimentar echilibrat care sa ofere organismului macro si micronutrientii necesari prin consumul de alimente bogate in proteine atat de origine vegetala, cat si animala. O alta modalitate de a intensifica productia acestei proteine este reprezentata de administrarea suplimentelor alimentare pe baza de colagen, cupru, vitamina C si D, preferabil sub o forma cat mai usor de asimilat de catre organism (sub forma hidrolizata sau peptide de colagen).

Studiile desfasurate pana la momentul actual au demonstrat faptul ca administrarea zilnica a unei cantitati de 2,5 pana la 10 g de colagen pe zi pentru o perioada de 6-12 luni are ca efect imbunatatirea hidratarii si elasticitatii pielii si cresterea densitatii osoase, contribuind la preventia osteoporozei la persoanele de sex feminin aflate la menopauza.

Surse alimentare de colagen

Principalele alimente care cresc nivelul de colagen din organism prin aportul lor crescut de glicina, prolina si hidroxiprolina (proteine care intra in alcatuirea colagenului) sunt reprezentate de:

  • Peste
  • Carne de pasare
  • Carne rosie
  • Oua
  • Produse lactate
  • Legume
  • Tofu.

Colagenul este o proteina a carei sinteza necesita si alti nutrienti de tipul zincului care se gasește in:

  • Fructele de mare
  • Nuci
  • Seminte
  • Cereale integrale

Si Vitamina C provenita din:

  • Citrice
  • Fructe de padure
  • Legume cu frunze verzi
  • Ardei gras
  • Rosii.

Suplimentele pe baza de colagen trebuie administrate in functie de recomandarile medicului nutritionist sau al celui curant (ortoped, dermatolog, oftalmolog, cardiolog si nu numai) pentru a evita eventuale efecte adverse care pot aparea in cazul persoanelor cu alergii la anumite tipuri de alimente.

Suplimentele alimentare pot fi administrate la indicatia specialistului pentru imbunatatirea aspectului si fermitatii pielii, grabirea proceselor de reparare tisulara posttraumatice, imbunatatirea vederii, ameliorarea disconfortului algic asociat afectiunilor osteoarticulare, prevenirea osteoporozei, cresterea masei musculare si mentinerea sanatatii sistemului circulator.

 

Referinte:

Data publicării 13.05.2024