Colesterol LDL si HDL | Riscuri si tratament colesterol marit

Colesterolul este o molecula lipofila (grasa), insolubila, care face parte din membrana celulara. Are un rol crucial in functionarea normala a celulelor, fiind indispensabil pentru organism. Alaturi de sfingolipide, colesterolul contribuie la reglarea structurii membranei celulare si la fluiditatea acesteia (mobilitatea proteinelor in membrana celulara). Se gaseste in sange, iar pe buletinele de analize este impartit in LDL colesterol, HDL colesterol si colesterol seric total.
Colesterol LDL si HDL | Riscuri si tratament colesterol marit

Cuprins

Diferenta dintre colesterolul LDL si colesterolul HDL

Din punct de vedere medical, exista un singur tip de colesterol, insa in functie de lipoproteinele care il transporta prin sange se diferentiaza:

  • Lipoproteine cu densitate moleculara mica – colesterol LDL (Low Density Lipoprotein)
  • Lipoproteine cu densitate moleculara mare – colecterol HDL (High Density Lipoprotein).

In perceptia generala, colesterolul LDL este numit “colesterol rau”, in timp ce colesterolul HDL este “colesterol bun”. Explicatia rezida in faptul ca pe de-o parte, lipoproteinele cu densitate moleculara mica reprezinta cea mai mare parte a colesterolului din sange, acestea transporta colesterolul catre tesuturi unde, pe termen lung, se pot forma placi de aterom si ingustarea arterelor (ateroscleroza). Nivelurile ridicate de colesterol LDL sporesc riscul de a dezvolta afectiuni cardiovasculare.

De cealalta parte, lipoproteinele cu densitate moleculara mare, absorb colesterolul si il transporta inapoi la ficat, unde este metabolizat (indepartat din corp). Astfel, nivelurile ridicate de colesterol HDL reduc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare.

Ce rol are colesterolul in organism?

Colesterolul indeplineste multiple roluri in buna functionare a organismului, printre aceste se numara:

  • Colesterolul este precursor direct in sinteza vitaminei D prin expunere la lumina solara, fiind implicat si in producerea hormonilor steroizi, a hormonilor sexuali si reproducatori (testosteron, estrogen, progesteron)
  • Colesterolul faciliteaza absorbtia unor vitamine liposolubile, vitaminele A, D, E, K
  • Contribuie la sistemul natural de aparare al organismului (sistemul imunitar), actioneaza precum un antioxidant, combate radicalii liberi si infectiile.

Valorile normale ale colesterolului in sange

Conform ghidurilor medicale curente, valoarea optima a colesterolului trebuie sa se situeze sub 150 mg/dL. Valorile cuprinse intre 150 mg/dL - 200 mg/dL indica colesterol usor marit. Peste 200 mg/dL inseamna ca valorile colesterolului sunt crescute, iar nivelul colesterolului in sange de peste 500 mg/dL reprezinta o valoare ingrijoratoare ce comporta riscuri.

Pentru masurarea nivelului de colesterol este necesara efectuarea unor analize de sange. Profilul lipid cuprinde: trigliceridele, colesterolul LDL, colesterolul HDL si colesterolul seric total. Valorile obtinute in urma efectuarii profilului lipidic constituie un punct de reper pentru medicul specialist.

Profilul lipid reprezinta o analiza de referinta in evaluarea riscului de aparitie a afectiunilor cardiovasculare.

Valorile normale ale lipidelor serice reprezinta o medie statistica populationala ce corespunde celei mai scazute mortalitati si morbiditati cardiovasculare. Practic, datele sunt corelate, colesterol <150 mg/dL inseamna o valoare normala, pacientul nefiind expus dezvoltarii unor afectiuni medicale, in timp ce valorile marite, asociate cu factori de risc modificabili (alimentatia spre exemplu) si/ sau nemodificabili (predispozitie genetica, transplant renal ori cardiac) necesita tratament medical.

Tratament colesterol marit

Tratamentul medicamentos al colesterolului marit este recomandat intotdeauna de catre medic. Primul pas il constituie testele de screening/ verificare (profil lipidic). Analizele uzuale de sange (screening-ul) sunt esentiale deoarece, in cele mai multe situatii, nu exista semne ale colesterolului marit.

Profilul lipidic se face fie la cererea pacientului, fie la indicatia medicului atunci cand sunt implicati factori de risc precum obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, dar si varsta, antecedentele de hiperlipidemie si altele.

In urma analizelor de sange care semnaleaza un nivel ridicat de colesterol si a anamnezei, urmeaza examenul clinic si, daca este cazul, investigatii paraclinice (alte teste si analize de sange), precum si investigatii complementare la recomandarea medicului, pe baza informatiilor obtinute anterior din anamneza, examen clinic si profilul lipidic.

Tratament colesterol marit | Anamneza

In cadrul anamnezei, medicul poate pune intrebari cu privire la factorii de risc:

  • Istoric medical: nivel anormal al lipidelor in trecut, antecedente personale de hiperlipidemie, afectiuni coronariene, istoricul familial (alti membri ai familiei cu hiperlipidemii si afectiuni cardiovasculare)
  • Obiceiuri alimentare si stil de viata: fumat, consum de alcool, dieta bogata in glucide simple (exemplu: zahar, glucoza, fructoza), sedentarism, obezitate, stres
  • Medicatie administrata: anticonceptionale orale, anabolizante steroidiene, diuretice, corticosteroizi si altele
  • Existenta altor afectiuni medicale: ciroza biliara primitiva, insuficienta renala cronica, hipotiroidism, diabet zaharat, sindromul Cushing, sindrom nefrotic, anorexie nervoasa si alte tulburari alimentare.

Tratament colesterol marit | Examinarea clinica

Examinarea clinica, de la caz la caz, poate cuprinde:

  • Auscultatie pulmonara
  • Auscultatie cardiaca
  • Pulsul periferic
  • Medicul va verifica nivelul tensiunii arteriale, inaltimea, greutatea, circumferinta taliei
  • Verificarea in cazul manifestarii altor simptome gastro-interstinale (dureri in zona abdominala, manifestari ale pancreatitei) manifestari ale aterosclerozei coronariene sau arterelor periferice
  • Tratamentul factorilor de risc asociati daca exista (hipertensiune arteriala, diabet).

Uneori, in functie de istoricul medical al pacientului, pot fi necesare teste si investigatii suplimentare, verificarea nivelului de creatinina serica, a acidului uric seric, fosfataza alcalina, birulina, TSH sau efectuarea unui test de efort, a unei ecografii cardiace etc.

Masurile terapeutice pentru scaderea colesterolului marit includ:

  • Tratamentul nonfarmacologic al colesterolului (modificarea stilului de viata, adoptarea unui regim alimentar echilibrat, activitate fizica)
  • Tratament farmacologic pentru controlul nivelului de colesterol in sange.

Tratamentul pentru colesterol va fi prescris de catre medic in functie de gradul de risc al aparitiei afectiunilor cardiovasculare, de patologiile existente si de alte conditii (daca hiperlipidemia este primara sau secundara).

Tratamentul medicamentos poate cuprinde medicamente hipolipemiante - includ inhibitori ai HMG-CoA-reductazei (statine), fibrati, sechestranti de acizi biliari, niacina si inhibitori selectivi ai absorbtiei colesterolului sau medicatia hipolipemianta combinata. Indiferent de medicatia aleasa de catre medic, ulterior se impune controlul periodic pentru a monitoriza cum raspunde pacientul la tratament.

Regim colesterol marit

Regim colesterol marit

  • Regimul pacientului cu colesterol presupune consumul unei varietati largi de alimente, fructe, legume, paine integrala, cereale integrale, peste si carne slaba.
  • Se recomanda reducerea consumului de sare si de alcool.
  • Inlocuirea grasimilor animale cu cele vegetale.
  • Cresterea activitatii fizice, combaterea sedentarismului.
  • Aportul caloric trebuie controlat pentru a preveni excesul de greutate sau pentru a scadea excesul ponderal.

Intelegerea riscurilor pe care colesterolul marit le implica, adoptarea unor principii de viata sanatoase, mentinerea unei greutati corporale normale, activitatea fizica, respectarea planului de tratament medicamentos si monitorizarea starii de sanatate, fac parte din controlul lipidelor in sange si preventia bolilor cardiovasculare.

Efectele stresului asupra nivelului de colesterol

Colesterolul crescut este pus pe seama alimentatiei deficitare, lipsei de activitate, a predispozitiilor genetice si variaza de la persoana la persoana. Insa, diferite studii clinice au aratat faptul ca si stresul poate influenta negativ valorile colesterolului in sange. Stresul poate produce cresteri rapide ale concentratiei de hemoglobina si hematocrit (globulele rosii din sange), dar si nivelul de colesterol, independent de regimul alimentar. Astfel, pacientul cu o dieta alimentara echilibrata poate inregistra valori crescute, inexplicabile, ale colesterolului.

Stresul reprezinta un fenomen complex cu multiple efecte asupra organismului. Poate fi generatorul unor tulburari digestive, tulburari emotionale, anxietate, depresie, oboseala cronica si insomnie.

Unul dintre hormonii stresului, cortizolul, hormon cu rol in reglarea glicemiei este secretat in mari contitati in caz de stres cronic, ceea ce poate conduce la cresterea glucozei in sange si producerea unei serii de dereglari in organism.

De asemenea, hiperactivitatea cronica a sistemului nervos simpatic cauzata de stres a fost identificata ca factor capabil sa creasca si sa mentina un nivel ridicat al colesterolului seric.

 

Preventia si controlul periodic la medicul specialist pot preintampina aparitia unor afectiuni cardiovasculare si complicatii ale acestora.
Daca vrei sa contribui activ la sanatatea angajatilor tai, si astfel sa ii mentii cat mai productivi, abonamentele medicale includ o gama variata de controale si analize de preventie, inclusiv pentru acest tip de afectiune.

 

Afla mai multe

Data publicării 21.04.2022
Data ultimei actualizari 17.07.2023