Culcatul la ore tarzii creste riscul de boli de inima

Persoanele care obisnuiesc sa mearga la somn la ore tarzii si sunt mai active seara prezinta un risc mai crescut de boli cardiovasculare. Conform unui studiu publicat la inceputul anului in Journal of the American Heart Association, acestea au prezentat o probabilitate cu aproximativ 79% mai mare de a avea scoruri nefavorabile de sanatate cardiovasculara. In schimb, persoanele matinale au inregistrat o probabilitate mai scazuta, de 5%, a unui scor nefavorabil. Preferinta pentru desfasurarea activitatilor in prima parte a zilei sau, din contra, seara, este o trasatura comportamentala denumita cronotip. Genetica influenteaza cronotipul, insa si factorii de mediu joaca un rol important.

Cuprins

Ce spun studiile despre adormitul la ore tarzii?
La ce riscuri pentru sanatate sunt expuse persoanele nocturne?
Genetica, factorii de mediu si obiceiurile de somn
Legatura dintre calitatea somnului si sanatatea inimii

Sumar:

Culcatul tarziu este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Cronotipul influenteaza sanatatea, dar poate fi modificat prin obiceiuri.
Somnul insuficient sau dereglat afecteaza tensiunea, hormonii si metabolismul.
Stilul de viata joaca un rol important in aceste riscuri.

Ce spun studiile despre adormitul la ore tarzii?

Cei care adorm tarziu in noapte pierd ore de somn si tind sa aiba si alte obiceiuri care pericliteaza sanatatea cardiovasculara, potrivit studiului publicat in ianuarie 2026 in Journal of the American Heart Association. Cercetatorii au analizat datele de la 300.000 de adulti pentru a vedea cum le-au afectat sanatatea inimii tiparele de trezire si de somn. Aproximativ 8% s-au descris ca fiind categoric „pasari de noapte” (sunt mai productivi in aceasta perioada a zilei, se simt mai confortabil sa programeze activitati in a doua parte a zilei), declarand ore de culcare chiar si la 2 dimineata. Aproximativ 24% au spus ca sunt clar „matinali” (lucreaza bine dimineata, sunt mai eficienti in acel moment al zilei); unii au declarat ca merg la culcare devreme, inclusiv inainte de ora 21:00. Cei 67% din mijloc au fost clasificati ca „intermediari”, neavand un cronotip pronuntat in niciuna dintre cele doua directii.

Alt studiu, desfasurat in cadrul Universitatii Gothenburg din Suedia si publicat in Sleep Medicine (2024), a scos la iveala faptul ca depunerile de calciu pe artere (calcificarile arteriale) sunt de 2 ori mai intalnite la indivizii cu program de activitate nocturn, comparativ cu cei cu program matinal. Afla mai multe despre scorul de calciu coronarian si evaluarea riscului cardiovascular

La ce riscuri pentru sanatate sunt expuse persoanele nocturne?

Pe langa riscul cardiovascular, alte cercetari au evidentiat si:

Riscuri crescute pentru sanatatea fizica si metabolica - persoanele nocturne au o predispozitie mai mare spre probleme generale de sanatate comparativ cu persoanele matinale, de exemplu obezitate, diabet zaharat de tip 2 (control glicemic mai slab), probleme respiratorii si tulburari de somn.
Vulnerabilitate mai mare in sfera sanatatii mintale - cronotipul nocturn este asociat cu o severitate mai mare a simptomelor si semnelor depresive cum sunt

tristetea
pesimismul
tensiunea interioara, dar si cu risc crescut de a dezvolta tulburari bipolare, anxietate si tulburari legate de consumul de substante.

Risc mai mare de mortalitate - cercetarile efectuate pe perioade lungi de timp arata ca persoanele nocturne, in special barbatii, au un risc de mortalitate din toate cauzele de 1,3 ori mai mare dupa varsta de 55 de ani (prin comparatie cu cei matinali).

Merita subliniat faptul ca cercetatorii au estimat ca o mare parte din riscurile pentru sanatate sunt explicate si de factori comportamentali asociati patternului de somn:

Fumat
Sedentarism
Regim alimentar nesanatos.

Citeste mai multe despre somnul insuficient si riscurile la care ne expunem cand nu dormim

Genetica, factorii de mediu si obiceiurile de somn

Modul in care functioneaza ceasul biologic intern este influentat genetic, de aceea unii oameni au in mod natural tendinta de a se trezi devreme, iar altii sa doarma pana mai tarziu. Cu toate acestea, si factorii de mediu, adica obiceiurile si conditiile de viata, accentueaza ori, din contra, modifica predispozitia naturala.

Printre factorii de mediu cu capacitate de influenta se numara:

Expunerea la lumina (lumina naturala dimineata, lumina ecranelor seara)
Programul de munca sau scoala (lucrul in ture, lucratul la proiectele academice pana noaptea tarziu)
Rutinale de somn sau lipsa unor rutine
Activitatea fizica de peste zi
Consumul de cafeina, alcool sau alte substante stimulante
Mediul social si familial.

Chiar si indivizii cu predispozitie genetica de a fi „bufnite de noapte”, asta nu implica in mod automat ca sunt „setati genetic” sa adoarma la 2 dimineata. Prin expunere la lumina naturala dimineata, un program regulat si evitarea luminii puternice seara, iti poti „impinge” partial ritmul biologic spre ore mai timpurii.

Legatura dintre calitatea somnului si sanatatea inimii

Perturbarea ritmului circadian influenteaza negativ:

Tensiunea arteriala
Secretia hormonilor de stres
Metabolismul glucozei
Inflamatia vasculara.

Ritmul circadian joaca un rol esential in reglarea tensiunii arteriale. In mod normal, tensiunea scade in timpul somnului, astfel ca persoanele care se culca la ore tarzii sau care au un somn fragmentat prezinta frecvent o reducere insuficienta a tensiunii pe timpul noptii. Aceste modificari sunt asociate cu un risc mai mare de hipertensiune, rigiditate vasculara printre altele.

Ritmul circadian perturbat afecteaza secretia hormonilor de stres, in special cortizolul. In mod normal, nivelul de cortizol creste dimineata, iar seara scade. Un program de somn dezorganizat ori neregulat poate duce la inversarea valorilor, crescute seara si noaptea. Acest dezechilibru determina o activare prelungita a sistemului nervos simpatic, contribuind la cresterea tensiunii arteriale, a frecventei cardiace si la suprasolicitarea sistemului cardiovascular.

Somnul insuficient sau de slaba calitate afecteaza si sensibilitatea la insulina si metabolismul glucidelor. Dereglarea ritmului circadian perturba functia pancreatica si modul in care organismul utilizeaza glucoza, ducand la valori crescute ale glicemiei. In timp, acest lucru favorizeaza dezvoltarea rezistentei la insulina si creste riscul de diabet zaharat de tip 2, un alt factor de risc cardiovascular. Totodata, si mesele consumate tarziu in noapte au un impact nefavorabil asupra metabolismului.

Perturbarea somnului si a ritmului circadian stimuleaza procesele inflamatorii sistemice. Se observa cresteri ale markerilor inflamatori (cum sunt proteina C reactiva si interleukinele proinflamatorii), care afecteaza endoteliul vascular, stratul intern al vaselor de sange. Disfunctia endoteliala favorizeaza formarea placilor de aterom si progresia aterosclerozei, crescand riscul de boala coronariana si alte afectiuni cardiovasculare.

Adormitul la ore tarzii si existenta unui cronotip nocturn sunt asociate cu un risc crescut pentru bolile cardiovasculare, in special atunci cand sunt combinate cu obiceiuri de viata nesanatoase. Adoptarea rutinelor regulate de somn si un regim de viata sanatos contribuie substantial la protejarea sanatatii inimii si la reducerea riscurilor pe termen lung.

Referinte: