Dependenta de cumparaturi – un comportament adictiv acceptat de societate

Dependenta de cumparaturi, cunoscuta si sub denumirea de oniomanie ori sindrom de shopping compulsiv - cumparaturi compulsive, nu a fost recunoscuta oficial in practica medicala ca tulburare de comportament sau comportament adictiv, asa cum sunt dependentele de jocuri ori de substante (alcool, stupefiante). Desi nu se regaseste printre tulburarile incluse in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, o lucrare de referinta in statistica afectiunilor psihice, tot mai multi oameni solicita ajutor de specialitate de la psiholog si psihoterapeut pentru a “scapa” de dependenta de cumparaturi.
Dependenta de cumparaturi – un comportament adictiv acceptat de societate

In ultimele trei decenii, domeniul adictologiei a cunoscut o dezvoltare uriasa datorita studiilor numeroase si complexe care s-au concentrat asupra cauzelor si efectelor comportamentelor adictive. Astazi, mai multe lucrari de specialitate elaborate de cercetatori, medici psihologi si psihiatri, ofera informatii cuprinzatoare despre mecanismele care stau la baza dezvoltarii adictiilor si despre modalitatile de interventie din punct de vedere medical pentru a controla diferite dependente: dependenta de internet, dependenta de retele sociale, dependenta de munca, dependenta de cumparaturi.

Cuprins

Ce este dependenta?

Societatea Americana de Medicina a Dependentei (American Society of Addiction Medicine, ASAM) defineste dependenta drept o boala medicala cronica, tratabila, care implica interactiuni complexe intre circuitele creierului, genetica, mediul inconjurator si experientele de viata ale unei persoane. Persoanele cu adictie folosesc substante sau se angajeaza in comportamente care devin compulsive si le continua adesea in ciuda consecintelor daunatoare.

Merita mentionat si faptul ca anumiti experti apreciaza ca doar consumul de substante psihoactive, capabil sa provoace simptome clinice, cresterea tolerantei la consum si sevrajul specific, reprezinta o dependenta in sens medical.

Consumerismul este o caracteristica e timpurilor actuale, care a escaladat in ultimii ani pe fondul politicilor economice adoptate, si in contextul in care un numar tot mai mare de oameni are acces la internet, deci la numeroase platforme de vanzare online de bunuri si servicii. De asemenea, accesibilitatea specifica magazinelor online, salvarea datelor de card, plata in rate sunt facilitati raspandite care incurajeaza comportament compulsiv si adictiv. Acesta este si unul dintre motivele pentru care dependenta de cumparaturi este larg acceptata din punct de vedere social, comparativ cu alte dependente.

Totodata, dependenta de cumparaturi nu produce daune fizice sau daune imediate, ci implica un tipar de comportament care pe termen lung afecteaza calitatea vietii.

Cum se manifesta dependenta de cumparaturi?

La fel ca in cazul altor dependente, dependenta de cumparaturi constituie in multe situatii o modalitate prin care oamenii incearca sa depaseasca unele dificultati cu care se confrunta, doar ca acest model de comportament tinde sa inrautateasca lucrurile si nu ajuta la atingerea echilibrului emotional si starii de bine cautate. Satisfactia este doar pe moment, ulterior, persoana poate sa resimta vinovatie, rusine, regret pentru ca nu a reusit sa tina sub control impulsul de a cumpara.

Semnele care indica o astfel de dependenta sunt variate si difera de la persoana la persoana. Mai jos regasiti cateva despre semnalele de alarma cat pot indica un tipar de shopping compulsiv:

  • Tendinta de a cumpara in exces
  • Existenta unei preocupari constante de a cumpara
  • Obiceiul de a achizitiona obiecte de care nu are nevoie
  • In mod repetat cumpara mai mult decat intentiona initial
  • Ascunde obiectele cumparate de familie
  • Simte ca este “recompensata” atunci cand cumpara
  • Din cauza comportamentului compulsiv apar complicatii in viata personala sau isi poate neglija sarcinile profesionale
  • Placerea resimtita in timpul cumparaturilor nu poate fi obtinuta din alte surse
  • Apar remuscari dupa ce a dat curs dorintei “irezistibile” de a cumpara.

In majoritatea cazurilor, shoppingul moderat produce un sentiment de placere, insa atunci cand este deja un shopping compulsiv, persoana in cauza se confrunta cu emotii negative si uneori experimenteaza anxietate dupa consumarea episodului de cumparaturi din impuls.

Contrar perceptiei generale, comportamentul nu este specific pesoanelor de sex feminin, desi statisticile inclina balanta in favoarea lor. Specialistii sustin ca datele sunt “manipulate” de tendinta femeilor de a identifica problema si de a solicita ajutor, spre deosebire de persoanele de sex masculin care nu apeleaza la un psiholog pentru a incerca sa rezolve dependenta.

Tipuri de dependenta de cumparaturi

Dependenta de cumparaturi poate fi clasificata in functie de tiparele comportamentale angrenate:

  • Persoane care fac cumparaturi pentru a-si alina o suferinta emotionala
  • Persoane care fac cumparaturi tot timpul cu scopul de a gasi produsul perfect
  • Persoane carora le place imaginea de "cheltuitor, om care arunca cu banii", si care prefera cumparaturi spectaculoase
  • Persoane care cumpara produse de care nu au nevoie doar pentru ca sunt intr-o oferta, au o reducere
  • Persoane prinse intr-un cerc vicios in care cumpara, apoi returneaza obiectele achizitionate
  • Colectionarii - sunt persoane care se simt incomplete spre exemplu, daca nu poseda toate culorile in care este disponibil un produs.

Cum se aseamana cumparaturile compusive si dependenta de jocuri

Specialistii in tratarea problemelor de comportament adictiv sustin ca impactul global asupra vietii de zi cu zi este greu de cuantificat, insa permanentizarea cumparaturilor compulsive duce la probleme de familie, certuri cu partenerul nemultumit, scaderea stimei de sine, agravarea starilor depresive.

Dependenta de jocuri, recunoscuta oficial in practica medicala, si cumparaturile compulsive au in comun o serie de aspecte, printre care:

  • Caracterul repetitiv care produce urmari nedorite, inclusiv manifestari clinice colaterale. De exemplu, pe fondul unui nivel ridicat de stres provocat de constientizarea existentei unei probleme reale de comportament, poate aparea riscul agravarii unor afectiuni medicale de ordin fizic.
  • Preocuparea constanta de a-si satisface dorinta interfereaza cu buna desfasurare a activitatilor zilnice, fie in viata privata, fie din punct de vedere profesional. Persoana poate chiar sa isi neglijeze unele obligatii la locul de munca sau in familie pentru a se dedica adictiei sale.
  • Alocarea de resuse financiare tot mai mari din cauza presiunii de a juca/cumpara mai mult, mai des, pentru a obtine acelasi nivel de satisfactie.
  • Depunerea de eforturi repetate de a corecta comportamentul dependent, insa fara succes, dublat de reticenta in a solicita sprijin extern.
  • Aparitia starilor de iritare si neliniste atunci cand nu isi pot duce la bun sfarsit dorintele de a juca/cumpara.
  • Comportamentul adictiv este stimulat de senzatia obtinuta, de evadare din cotidian si alinare, pe moment.

Shopping compulsiv versus tulburarea obsesiv-compulsiva

Printre elementele esentiale ale dependentei de cumparaturi, similare cu tulburarea obsesiv-compulsiva se numara obsesiile sau compulsiile recurente, suficient de severe pentru a fi consumatoare de timp sau pentru a cauza o stare de neliniste sufleteasca, inclusiv disperare in situatii particulare.

In context clinic, obsesia se refera la ideile, gandurile, impulsurile persistente, experimentate de persoana afectata ca intruzive si inadecvate.

Un punct esential in constituie faptul ca persoana afectata este convinsa ca obsesiile sale nu se afla in controlul propriu, ca nu sunt produsul mintii sale, ca sunt impuse din afara, motiv pentru care nu le poate gestiona. O persoana dependenta de shopping va declara adesea ca nu se poate abtine, nu se poate opri din cumparat.

Predispozitia catre cumparaturi compulsive

De-a lungul timpului, specialistii au constat ca exista unele trasaturi de personalitate comune in randul persoanelor care se confrunta cu sindromul de cumparaturi compulsive, iar printre acestea se afla inclinarea catre asumarea riscurilor si impulsivitatea.

Trasaturile de personalitate nu indica o posibila viitoare dependenta, ci trebuie tratate mai degraba ca factori de risc in dezvoltarea si instalarea comportamentelor adictive. In cazul de fata, factorii de risc sunt definiti ca acele caracteristici variabile sau circumstante care, actionand in viata unei persoane, contribuie la cresterea probabilitatii ca acea persoana sa dezvolte o problema de comportament, in comparatie cu orice alta persoana din populatia generala, selectionata la intamplare.

Cercetarile au aratat ca cei cu dependenta de cumparaturi tind sa aiba un nivel mai ridicat de solicitare psihica, de stres. Ei sunt mai putin disciplinati, intampina dificultati in participa la munca de echipa, in a dezvolta noi relatii sociale, se supara cu usurinta, experimenteaza anxietate si in mod repetat sunt ingrijorati pentru ceva.

Alti factori de risc implicati in aparitia comportamentelor adictive si in dependenta de cumparaturi, tin de:

  • Materialism, interes exagerat pentru dobandirea de bunuri materiale
  • Un comportament adictiv existent in familie, in mediul in care au crescut
  • Nevoia de a umple un gol
  • Nevoia de a depasi sentimentul de inutilitate
  • Nevoia de a ameliora starile depresive, stresul si anxietatea
  • Dorinta de a se simti bine atunci cand simt ca au fost cumva nedreptatiti in viata
  • Dorinta de a se integra intr-un grup.

De multe ori, cumparatorii compulsivi sunt prinsi intr-un cerc vicios greu de rupt. Ei folosesc cumparaturile drept o modalitate de a diminua sentimentele negative, furia, depresia, anxietatea, doar ca efectul euforiei este scurt, iar pe termen lung, prin comportamentul dependent nu fac decat sa adanceasca emotiile negative pe care vor sa le inlature de fapt.

Tratamentul dependentei de cumparaturi

Dependenta este un fenomen global cu care se confrunta societatile contemporane si imbraca diferite forme, de la dependenta de jocuri, la dependenta de substante si pana la dependenta de internet. In pofida manifestarilor diferite, mecanismele de aparitie si dezvoltare ale adictiei sunt similare si produc consecinte nefaste asupra bunastarii psihice si fizice

Daca va confruntati cu tipare de comportament potential nocive sau cunosteti pe cineva despre care banuiti ca are probleme de adictie, solicitati suportul specialistilor in tratarea adictiilor. Dezechilibrul emotional specific acestor comportamente marcheaza viata cotidiana si parcursul profesional al persoanelor afectate.

Medicover, in parteneriat cu clinica de psihoterapie Hope, vine in sprijinul angajatilor cu primul program complet de mental health menit sa sustina sanatatea mintala.

>> Descarca prezentarea programului

Conduitele terapeutice ale dependentei de cumparaturi sunt calibrate tinand cont de severitatea comportamentului dependent si de particularitatile pacientului. In timp ce unii pacienti reusesc sa tina sub control dependenta si chiar sa o depaseasca, singuri ori cu ajutorul celor dragi, de cele mai ori este necesara interventia unui specialist.

 

Referinte:

Data publicării 25.11.2022
Data ultimei actualizari 21.06.2023