Dependenta de internet este o dependenta in sens medical?

Existenta cotidiana este dominata de mediul online. In contextul in care utilizarea smartphone-ului, implicit a internetului, s-au transformat in activitati firesti, naturale, devenind parte fundamentala a vietii, medici specialisti si psihiatri, se straduiesc sa determine in ce masura dependenta de internet si noi tehnologii indeplineste criteriile unei dependente in sens medical. Iar daca da, cum se pune diagnosticul si in ce consta tratamentul dependentei de tehnologie?
Dependenta de internet este o dependenta in sens medical?

Cuprins

La nivel global, dependenta de internet afecteaza peste 210 milioane de persoane. Utilizarea internetului pentru accesarea diverselor tipuri de continut este asociata cu implinirea, multumirea si o stare generala de bine. Specialistii insa atrag atentia ca in realitate, rezultatul utilizarii excesive a noilor tehnologii pe termen lung atrage dupa sine o calitate mai scazuta a vietii, iar de fapt satisfactia creste pe masura de timpul petrecut in mediul virtual se reduce.

Cum se pune diagnosticul de dependenta?

Este dependenta o boala? Raspunsul este da, dependenta este definica ca imposibilitatea fizica ori psihologica de a renunta sau controla fie consumul unor substante precum stupefiantele, alcoolul, fie intreprinderea unor activitati (de exemplu jocurile de noroc, mancatul cumpulsiv), chiar si in conditiile in care rezultatul acestora pericliteaza vizibil starea de sanatate.

Diagnosticarea dependentei se realizeaza pe baza unor criterii, mai precis pe aparitia simptomelor cognitive, comportamentale si fiziologice.

De exemplu, in cazul dependentei de o substanta, medicul va realiza diagnosticarea clinica pe baza:

  • Gradului de toleranta, adica necesitatea de a creste considerabil cantitatea din respectiva substanta pentru a obtine efectul dorit
  • In cazul abstinentei, aparitia de manifestari specifice sindromului de abstinenta - agitatie, insomnie, greata si varsaturi - depinzand de tipul substantei
  • Se instaleaza dorinta de a suprima dependenta, pacientul isi da seama ca isi face rau singur
  • Se aduna "timp morti" din cauza faptului ca o buna parte din timp este alocata procurarii substantei necesare, consumului si obtinerii efectului dorit
  • Unele activitati, fie scolare, fie profesionale ori care tin de viata privata sunt abandonate in favoare dependentei
  • Apare sentimentul de culpa, persoana este constienta de dependenta ei, insa persista in ea.

Cum recunoastem o dependenta?

Indiferent daca dependentele sunt ordin fizic sau psihic, sunt mai frecvente ori mai rar intalnite, toate au in comun cateva aspecte, printre care si:

  • Comportamentul compulsiv
  • Lipsa de control si autocontrol
  • Senzatia urgenta, trebuie acum sa fac/ iau asta
  • Senzatia de neputinta, nu pot fara asta
  • Expunerea la pericol, stiu ca este periculos, dar tot fac asta
  • Ideea de dependenta nu este comoda, nu am o problema cu asta, fac asa pentru ca vreau, NU pentru ca NU ma pot controla
  • Tentative esuate de a limita, de a renunta la dependenta atunci cand aceasta este intr-un final acceptata ca fiind o problema
  • Indepartarea de familie, de prieteni.

In cazul dependentei de internet, utilizatorul resimte un impuls de necontrolat de a petrece timp online indiferent de imprejurari. Autonomia persoanei este clatinata in sensul in care ar trebui sa indeplineasca o anumita sarcina, insa nu se poate abtine, astfel activitatea din mediul digital interfereaza cu bunul mers al altor activitati, inclusiv profesionale, perturband performanta si calitatea muncii.

Utilizarea excesiva a telefonului – dependenta sau mod de viata?

Din punct de vedere medical, dependenta de internet nu este cuprinsa inca in DSM-5, Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale. Insa acest consum exacerbat de continut digital se transforma treptat intr-o problema de sanatate publica. In literatura de specialitate, dependenta de telefon a fost definita ca o utilizare patologica a internetului/ noilor tehnologii pana in punctul in care determina aparitia suferintei psihosociale si a depresiei, precum si a altor comportamente adictive specifice.

Multiplele moduri in care tehnologia a conturat viata personala, sociala, profesionala samd sunt vizibile fara mari eforturi, inclusiv pentru nespecialisti.  Tehnologia pare ca s-a transformat intr-o extensie a propriei persoane, iar telefonul mobil a depasit de multa vreme scopul pentru care a fost creat - un aparat portabil util pentru a purta conversatii la distanta. Astazi, telefonul reprezinta un indicator al statusului social si economic al proprietarului. Accesul la internet mobil a asistat, incurajat utilizarea excesiva a retelelor sociale si a altor tipuri de continut atractiv,

Conform Statista, consumul de internet pe mobil a crescut exponential din 2011 pana in 2021, de la 31 de minute la 155 de minute.

Telefonul mobil s-a transformat in ultimii ani in parte integranta din viata multor persoane, indiferent de varsta, sex, grad de educatie sau statut financiar. Telefonul inseamna satisfactie prin diversitatea "recompenselor" pe care le aduce utilizatorului: sociabilitate, divertisment, informare, mentinerea unei identitati sociale, gestionarea timpului. Iar accesul la acest tip de “continut” este perceput ca fiind gratuit. Niciodata in istoria omenirii nu a mai exista un asa serviciu ofertant gratuit sau cu niste costuri extrem de mici in comparatie beneficiile oferite.

In Romania, in anul 2021, in ceea ce priveste consumul de internet pe mobil, media zilnica per utilizator era de 3 ore si 44 minute. Statistic, romanii petrec aproape 4 ore pe zi pe internet pe dispozitive mobile si 7 ore si 24 de minute pe internet zilnic.

Dependenta de internet este greu de cuantificat si incadrat in criterii clinice de catre medic. Ea nu este inclusa in manualele de psihiatrie, tocmai de aceea in momentul de fata nu exista un set standard de criterii de diagnostic pentru acest tip de dependenta.

Cele mai multe studii in directia aceasta s-au concentrat pe asocierea dependentei de tehnologie/ internet/ telefon si anumite pattern-uri (tipare) comportamentale:

  • Dependenta pune persoana in incapacitate temporara de functionare - din acest punct de vedere, dependenta de telefon a fost mai degraba clasificata drept o probleme de adaptare, de alterare a comportamentelor sociale si nu o consecinta a unui comportament patologic
  • Apare suferinta fizica, afectarea clara a starii de sanatate, de exemplu in cazul fumatorilor exista niste urmari fizice de necontestat ale dependentei lor, in cazul dependentei de telefon afectarea din punct de vedere fizic nu este la fel de intenes studiata, insa sunt mentionate simptome specifice ca:
  • vederea incetosata
  • metelile
  • durerile articulare
  • durerile in zona cefei
  • precum si accidentele legate de utilizarea telefonului la volan sau in orice alt context care a implicat distragerea atentiei detinatorului, pana in punctul in care acesta a suferit rani fizice
  • Din perspectiva tolerantei la obiectul dependentei, utilizarea exacerbata a telefonului intruneste partial conditiile. Concret, nu este o nevoie fizica, persoana in cauza nu are neaparat nevoie sa utilizeze telefonul din ce in ce mai mult pentru a obtine acelasi grad de satisfactie, insa in cadrul diverselor studii intreprinse, respondentii au delcarat in mod repetat ca ar vrea sa reduca timpul petrecut pe social media/ telefon/ internet, insa nu reusesc. In aceasta etapa sunt necesare si raspunsuri la intrebari cheie precum: De cate ori verific smarthopne-ul pe zi? Ma uit pentru ca am nevoie sau pentru ca am senzatia ca ratez ceva?
  • Experimentarea unor trairi – nu ma simt in largul meu cand telefonul nu este disponibil, cand nu pot accesa continutul dorit, indiferent de motiv. Lipsa obiectului dependentei creeaza o stare de iritare, de neliniste.
  • Lipsa controlului – printre cei intervieti in diverse studii, a iesit in relief acest criteriu de diagnostic. Lipsa autocontrolului se manifesta in diferite feluri:
  •  incercarea de a “umple” fiecare minut disponibil cu accesarea unor functii ale telefonului, chiar si atunci cand nu ar trebui, de exemplu in timp ce asteapta culoarea verde a semaforului, se uita la ultimele poze incarcate pe Instagram
  • renuntarea ori amanarea unor activitati, inclusiv activitati placute care starneau interesul anterior, in favoarea telefonului
  • neglijarea familiei, a copiilor si a persoanelor dragi in favoarea telefonului.
  • Recidiva – hotararea de a reduce timpul petrecut pe telefon sau de a renunta la el cu totul pentru o perioada nu este urmata de atingerea acestui obiectiv. Persoana in cauza amana acest moment sau reuseste sa faca ceea ce si-a propus, insa pentru scurt timp, ulterior revine la vechile obiceiuri de consum.

Cum influenteaza tehnologia creierul uman?

Comunitatea medicala si societatea in general nu se arata pregatite pentru a gestiona o dependenta precum dependenta de internet. In anii precedenti a fost abordata problema dependentei de jocuri pe calculator, proponderent in randul copiilor si adolescentilor, iar astazi cercetatori, medici, specialisti depun eforturi considerabile pentru a intelege modalitatea in care utilizarea excesiva a internetului si a noilor tehnologii genereaza o serie de modificari, inclusiv la nivelul creierului uman, mai precis asupra unor zone responsabile cu:

  • Memoria – prin oferta bogata si constanta pe care utilizatorii o au la dispozitie pe internet
  • Atentia – prin abundenta si varietatea de informatii, dar si maniera in care sunt accesate
  • Interactiunile sociale - imbinarea vietii sociale din online cu cea reala.

Cum afecteaza consumul exagerat de internet memoria? Acest proces psihic care se compune din capacitatea de a recunoaste si reproduce informatii, senzatii sau stari afective este direct lezat de felul in care functioneaza mediul digital. Cantitatea si diversitatea formatelor din online este inimaginabila, accesul facil la informatie nelimitata, solicita din ce in ce mai putin creierului sa isi aminteasca lucruri. Creierul nu mai trebuie "sa munceasca" sa invete pentru ca mai apoi "sa isi aduca aminte", mai ales in conditiile in care oricand poate reaccesa o informatie online. In era tehnologiei, oamenii nu mai sunt fortati de imprejurari sa retina lucruri candva banale, precum o adresa ori un numar de telefon.

Fluxul informatiei digitale incurajeaza creierul sa isi mute atentie cu rapiditate de la un continut la altul. Cercetarile arata ca aceasta maniera de consum al informatiilor contribuie la scaderea capacitatii de concentrare. Utilizatorii nu isi mai pot mentine atentia pe o durata mai mare de timp, ceea ce bineinteles interfereaza inclusiv cu viata profesionala.

Distragerea atentiei nu este un fenomen manifestat exclusiv la persoanele tinere, ci apare la orice varsta.

Diferenta consta in faptul ca expunerea exagerata la mediul online are alte efecte asupra utilizatorilor in functie de varsta. Spre exemplu la copii este asociata cu anumite tulburari cognitive si intarzieri de limbaj.

Internetul si retelele sociale in particular au modelat inclusiv maniera in care utilizatorii se raporteaza la propriile vieti prin “ochelarii” vietii virtuale de pe retelele sociale. Practic, social media functioneaza precum o interfata intre real si virtual, iar stima de sine este puternic influentata de aceasta interfata. Conform Asociatiei Americane de Psihiatrie, social media are un impact negativ asupra sanatatii emotionale.

Un sondaj de opinie la nivel national din 2019 a scos la iveala faptul ca 38% dintre respondenti considera ca retelele sociale afecteaza sanatatea mintala, iar 45% cred ca social media are atat impact pozitiv, cat si negativ. Doar un procent de 5% au mentionat un efect pozitiv al retelelor sociale. De asemenea, 67% au fost de acord cu afirmatia ca exista o legatura intre retelele sociale si izolarea sociala, singuratate.

In prezent, accesul la internet, internet mobil, smartphone sunt atat de inradacinate in mentalul colectiv incat preocuparea unei persoane de a-si verifica telefonul la intervale si de cateva minute, nu provoaca un val de surprindere. Din punct de vedere medical, desi inca nu a fost inclusa in manualele de specialitate ca afectiune, dependenta de internet este clasificata drept o tulburare obsesiv-compulsiva sau o tulburare de control a impulsurilor.

Un tratament specific pentru dependenta de internet nu exista. Depinde de gradul de severitate al acesteia si de particularitatile individului. Unele persoane isi pot controla singure dependenta de internet, in timp ce altele au nevoie de psihoterapie specifica comportamentelor adictive.

 

Referinte:

 

Data publicării 17.09.2022
Data ultimei actualizari 19.09.2022